Din cuprinsul articolului
Afecțiunile arteriale pot evolua tăcut, poți avea chiar 70 % din artere blocate și totuși să nu simți nimic.
Află care sunt cele 5 semne discrete, oboseală inexplicabilă, presiune toracică, respirație greoaie, extremități reci sau vindecare lentă a rănilor, care ar putea să îți arate că arterele tale au nevoie urgent de atenție.
De ce arterele pot fi grav afectate fără simptome evidente
Conform specialiștilor, inclusiv chirurgi vasculari, o persoană poate avea arterele semnificativ îngustate, până la 70 %, și totuși să nu prezinte semne clare de boală.
Aceasta se întâmplă pentru că organismul are capacitatea de a compensa prin circulația colaterală sau adaptări temporare, iar reducerea fluxului sanguin nu provoacă imediat dureri intense sau blocaje totale.
Totuși, pe măsură ce stenozarea arterelor avansează, riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau ischemie periferică crește semnificativ.
Chirurgul vascular Dr. Sumit Kapadia, cu 18 ani de experiență, spune că a văzut pacienți mergând la spital fără simptome majore, fără dureri alarmante, și care au descoperit că au arterele îngustate, potrivit MSM.
De aceea, detectarea precoce a semnelor subtile este extrem de importantă pentru prevenirea complicațiilor grave.
5 semne ascunse că arterele ar putea fi blocate
Pe baza recomandărilor experților, precum Dr. Sumit Kapadia, următoarele simptome pot sugera prezența unei blocări arteriale, chiar dacă nu există dureri clare:
- Oboseală inexplicabilă– senzație de epuizare chiar și după activități minore, fără un motiv aparent. Fluxul redus de sânge și oxigen poate privarea mușchilor și organelor de resurse, provocând oboseală persistentă.
- Presiune sau disconfort în zona pieptului, nu neapărat o durere intensă, ci o senzație de greutate, apăsare sau presiune, mai ales la efort. Acest semnal ar putea indica că inima nu primește suficient sânge.
- Respirație greoaie, amețeli sau senzație de leșin, chiar și la efort redus (urcare de scări, mers pe jos) e posibil să simți dificultăți de respirație, amețeli sau amețeală, semn că oxigenarea este compromisă.
- Mâini, picioare reci– circulație periferică slabă, vindecare lentă: membre care sunt reci, palide, cu senzații de amorțeală sau senzație de „ciuperci”, eventual răni care se vindecă greu. Aceste semne pot indica circulație compromisă la nivel periferic (artere obstrucționate).
- Durere sau disconfort în zone neobișnuite (mâini, picioare, spate, maxilar etc.)- durerea legată de inimă nu se limitează mereu la zona pieptului; poate radia spre spate, maxilar, brațe sau picioare, ceea ce adesea e interpretat greșit (stat de oboseală, stres, postura proastă etc.).
Când să faci investigații și ce screeninguri pot detecta blocajele
Medicii recomandă să fii atent la aceste semne, mai ales dacă ai factori de risc precum vârstă, fumat, hipertensiune, colesterol crescut, diabet sau istorice familiale de boli cardiovasculare.
Investigațiile utile includ teste neinvazive precum:
- Testul Indicelui Gleznă-Braț (ABI)- măsoară raportul dintre tensiunea arterială la gleznă și cea la braț pentru a detecta circulație periferică slabă.
- Ecografii Doppler sau alte investigații imagistice care evaluează fluxul sanguin și posibile îngustări arteriale.
Depistate la timp, intervențiile – fie prin modificări ale stilului de viață, tratament medical, intervenții minim invazive – pot reduce semnificativ riscul de complicații grave (infarct, AVC, ischemii periferice).
Cum poti reduce riscul de îngustare sau blocare a arterelor
Prevenția joacă un rol esențial. Iată câteva măsuri recomandate de specialiști:
- Adoptă o alimentație sănătoasă: bogată în legume, fructe, fibre, evitând grăsimile saturate și alimentele procesate.
- Fă mișcare regulat: activitatea fizică (mers, alergare, bicicletă, exerciții regulate) îmbunătățește circulația și menține artere mai sănătoase.
- Renunță la fumat: fumatul este un factor de risc major pentru îngustarea arterelor.
- Menține o greutate sănătoasă și controlează hipertensiunea, colesterolul și glicemia: acești factori cresc considerabil riscul de ateroscleroză.
- Realizează controale periodice: analize de sânge (colesterol, glicemie), măsurarea tensiunii, investigații vasculare dacă există simptome sau factori de risc.
