Din cuprinsul articolului
Preşedintele Nicuşor Dan a depus duminică, o coroană de flori la Monumentul Eroilor Revoluţiei din 1989, din Piaţa Universităţii. În acest context, șeful statului a avut și un mesaj pentru români, reamintind de greutățile din perioada Ceaușescu.
În urmă cu un an, la 35 de ani de la Revoluţie, din poziţia de primar general al Capitalei, Nicuşor Dan spunea că avem datoria este de a proteja democraţia câştigată cu preţul vieţilor eroilor şi de a menţine direcţia europeană a Bucureştiului şi a României.
„Trebuie să ne oprim un moment şi să ne amintim despre acele vremuri, despre românii care au murit la Revoluţie astfel încât noi să avem acum libertatea de ne alege drumul şi de a spune fără frică ce gândim. Datorită lor trăim într-o societate liberă, întemeiată pe valori europene şi pe respectul drepturilor fundamentale”, scria atunci Nicuşor Dan, într-o postare pe Facebook.

El a adăugat că democraţia câştigată trebuie apărată. ”Trebuie să arătăm prin fapte că suntem demni de sacrificiul lor suprem, să-i onorăm pe cei care au luptat pentru libertate, democraţie şi dreptate. Datoria noastră este să protejăm democraţia câştigată cu preţul vieţilor eroilor noştri şi să menţinem direcţia europeană a Bucureştiului şi a României”, sublinia Nicuşor Dan, la acea vreme primar al Capitalei.
Cum a apărut Revoluția Română din 1989?
Pe 15 decembrie 1989, câteva sute de enoriaşi timișoreni și-au manifestat susținerea față de pastorul reformat László Tőkés – un opozant al regimului comunist – care primise o sentinţă de evacuare din casa parohială, aflată în aceeaşi clădire cu Biserica Reformată.
În Piața Sf. Maria din Timișoara, în jurul orei 16.00, oamenii au răspuns apelului său de a fi martorii evacuării sale din locuință și mutării în altă parohie, ca urmare a criticilor aduse regimului Ceaușescu. Momentul a fost semnalul dat public că dictatura are zilele numărate.
Revoluția Română din 1989 a fost o perioadă de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, făcând parte din șirul revoluțiilor de la 1989 din întreaga lume.
Revoluția Română a început în Timișoara și s-a răspândit rapid în întreaga țară, culminând cu procesul și execuția secretarului general al Partidului Comunist Român (PCR), Nicolae Ceaușescu, și a soției sale Elena, și cu sfârșitul a 42 de ani de regim comunist în România.
A fost, de asemenea, ultima înlăturare a unui guvern marxist-leninist dintr-o țară membră a Pactului de la Varșovia din timpul evenimentelor din 1989 și singura în care a fost răsturnată violent conducerea țării și în care dictatorul a fost executat.

Revoluția a avut loc în urma unei perioade de austeritate severă, în care a fost impusă raționalizarea alimentelor și energiei electrice, instituită de regimul Ceaușescu pentru a rambursa datoria externă a țării.
La scurt timp după un discurs public ratat al lui Ceaușescu în București, care a fost transmis la televiziunea de stat și vizionat de milioane de români, membrii de rând ai armatei au trecut, aproape în unanimitate, de la susținerea dictatorului la susținerea protestatarilor.
Revoltele violente, care au avut loc în mai multe orașe din România pe parcursul a aproximativ o săptămână, l-au determinat pe liderul român să fugă din capitală pe 22 decembrie, împreună cu soția sa, Elena.
Capturați la Târgoviște, cei doi au fost judecați de un tribunal militar, într-un proces simulacru, fiind acuzați de genocid, de prejudicierea economiei naționale și de abuz de putere pentru a executa acțiuni militare împotriva poporului român. Au fost găsiți vinovați de toate capetele de acuzare, condamnați la moarte și executați imediat în ziua de Crăciun 1989, fiind ultimele persoane condamnate la moarte și executate în România.
Revoluția Română din Decembrie 1989 a avut un bilanț tragic de 1.116 morți (sau 1.166, conform altor surse, dar cifrele sunt apropiate) și peste 4.000 de răniți, majoritatea victimelor pierind după fuga lui Ceaușescu (după 22 decembrie), când a fost cel mai mare haos, dar primele decese au avut loc la Timișoara, în perioada 16-22 decembrie, fiind vorba de martiri care au murit pentru libertate, într-un context de confuzie, „împușcându-se în toată lumea” de către diverse forțe, inclusiv Armată, Miliție, Securitate, dar și între civili.

