Din cuprinsul articolului
Peste jumătate dintre femeile din Europa sunt victime ale violenței digitale. Află ce forme ia abuzul online, ce măsuri a adoptat UE și ce obligații are România până în 2027.
Mediul online, perceput mult timp ca un spațiu al libertății de exprimare și al conectării globale, a devenit pentru milioane de femei din Europa un nou front al violenței de gen.
Datele recente furnizate de ONU și Uniunea Europeană arată o realitate alarmantă: peste jumătate dintre femeile europene au fost victime ale violenței digitale, iar fenomenul este în continuă creștere, mai ales în perioadele în care activitatea pe rețelele sociale este intensificată, precum cea a Sărbătorilor.
Europarlamentarul Gabriela Firea atrage atenția asupra acestui pericol și subliniază necesitatea unor măsuri ferme, coordonate la nivel european, pentru a proteja drepturile femeilor în spațiul digital.
Ce este violența digitală și de ce afectează disproporționat femeile
Violența digitală include o gamă largă de comportamente abuzive desfășurate prin intermediul tehnologiei și al platformelor online. Conform datelor oficiale:
- 1 din 3 femei europene a suferit o formă de violență de gen
- 9 milioane de fete au fost hărțuite digital înainte de vârsta de 15 ani
Printre cele mai frecvente forme de abuz online se numără:
- hărțuirea cibernetică și amenințările repetate
- șantajul sexual (sextorsion)
- distribuirea imaginilor intime fără consimțământ
- campaniile de discreditare și umilire publică
Aceste practici au efecte profunde, de durată, asupra victimelor.
Consecințele violenței online: de la anxietate la retragerea din viața publică
Impactul violenței digitale nu se oprește în spațiul virtual. Studiile arată că victimele se confruntă frecvent cu:
- anxietate și depresie
- scăderea stimei de sine
- izolare socială
- renunțarea la exprimarea opiniilor în spațiul public
- abandonarea carierei sau a activității civice
Așa cum subliniază Gabriela Firea, violența online este adesea folosită ca instrument de reducere la tăcere, în special împotriva femeilor active în politică, jurnalism, educație sau societatea civilă.
Răspunsul Uniunii Europene: prima Directivă împotriva abuzului online
O veste importantă vine de la nivel european. Uniunea Europeană a adoptat prima Directivă care sancționează explicit violența digitală, stabilind pedepse clare pentru abuzurile comise în mediul online.
România are obligația de a transpune integral această Directivă în legislația națională până în anul 2027. Implementarea corectă a acestor prevederi va fi esențială pentru protejarea reală a victimelor și pentru descurajarea agresorilor.
În calitate de membru al Comisiei FEMM – Drepturile Femeii și Egalitatea de Gen, Gabriela Firea anunță că va monitoriza atent, începând cu 2026, aplicarea prevederilor din „Foaia de parcurs privind drepturile femeilor”, cu accent pe noile forme de violență din online.
Totodată, în cadrul Comisiei CULT, europarlamentarul urmărește implementarea Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), considerând că siguranța digitală trebuie tratată ca un drept fundamental, nu ca un privilegiu.
Finanțare europeană pentru combaterea violenței de gen
Prin programul „Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori” (CERV), Comisia Europeană a alocat în acest an aproximativ 23 de milioane de euro pentru proiecte care combat violența de gen, cu un accent puternic pe prevenirea abuzului în mediul digital.
Pentru anul 2026, se militează pentru creșterea acestor fonduri, în contextul amplificării riscurilor generate de noile tehnologii și platforme online.
Un spațiu digital sigur NU este opțional
Violența digitală nu este un fenomen marginal, ci o problemă sistemică ce afectează milioane de femei din Europa. Așa cum subliniază Gabriela Firea, Europa trebuie să garanteze un spațiu digital sigur, în care nicio femeie să nu mai fie redusă la tăcere prin frică, amenințări sau abuz.
Aplicarea fermă a legislației europene, alocarea de resurse suficiente și educația digitală sunt pași esențiali pentru ca mediul online să devină un spațiu al respectului și egalității reale.
