Din cuprinsul articolului
Burnout-ul nu înseamnă doar oboseală. Află simptomele reale ale epuizării, ce persoane sunt mai predispuse la burnout și cum recunoști semnele timpurii, conform explicațiilor specialiștilor în sănătate mintală.
Burnout-ul este recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății ca un sindrom asociat stresului cronic, apărut în special în context profesional, dar cu efecte majore asupra vieții personale. Spre deosebire de oboseala obișnuită, burnout-ul nu dispare după odihnă și poate evolua lent, pe parcursul lunilor sau chiar anilor.
Trăim într-o societate în care performanța, multitasking-ul și disponibilitatea permanentă sunt valorizate, iar acest context favorizează suprasolicitarea psihică. Mulți oameni ignoră semnalele de alarmă până când corpul și mintea cedează.
Care sunt simptomele burnout-ului
1. Simptome fizice
Burnout-ul se manifestă frecvent prin semne corporale persistente:
- oboseală cronică, chiar și după somn
- dureri de cap sau migrene frecvente
- tensiune musculară
- tulburări digestive
- scăderea imunității și îmbolnăviri repetate
Aceste simptome sunt adesea tratate izolat, fără a fi asociate cu cauza reală: epuizarea psihică.
2. Simptome emoționale
Pe plan emoțional, burnout-ul afectează profund starea de bine:
- iritabilitate și nervozitate crescută
- anxietate constantă
- lipsa entuziasmului
- sentiment de gol interior
- tristețe persistentă sau apatie
Mulți oameni descriu senzația că „funcționează pe pilot automat”.
3. Simptome cognitive
Epuizarea afectează și funcțiile mentale:
- dificultăți de concentrare
- scăderea capacității de decizie
- confuzie mentală („ceață pe creier”)
- scăderea randamentului intelectual
Aceste semne sunt adesea confundate cu lipsa de competență sau lene, ceea ce agravează presiunea internă.
4. Simptome comportamentale
Burnout-ul modifică și comportamentul:
- retragere socială
- lipsă de motivație
- procrastinare
- consum crescut de alcool, cafeină sau medicamente
- insomnie sau somn neodihnitor

Cine este mai predispus la burnout
Potrivit expertului în sănătate mintală și autorul principal, profesorul Gordon Parker, unele instrumente convenționale folosite pentru a diagnostica epuizarea se concentrează pe stresul legat de muncă, cu toate acestea, impactul este mult mai extins.
„Majoritatea oamenilor cred că burnout-ul este o problemă de muncă. De fapt, am constatat că stresul experimentat la locul de muncă sau acasă poate pune roțile burnout-ului în mișcare. Analizele noastre au indicat că burnout-ul se poate dezvolta și ca urmare a trăsăturilor de personalitate de predispoziție, în special a perfecționismului”, a spus profesorul Parker, potrivit eurekalert.org.
-
Perfecționiștii
Specialiștii atrag atenția că perfecționismul este unul dintre cei mai mari factori de risc. Persoanele care:
- își stabilesc standarde nerealist de ridicate
- se critică excesiv
- simt nevoia constantă de validare
ajung frecvent la epuizare, deoarece nu își permit pauze și nu acceptă imperfecțiunea.
-
Oamenii foarte dedicați muncii
Paradoxal, cei mai implicați angajați sunt și cei mai vulnerabili:
- muncesc peste program
- își asumă responsabilități suplimentare
- spun rar „nu”
Aceștia ignoră semnalele corpului până când apare colapsul.
-
Persoanele empatice și sensibile
Cei care se implică emoțional intens, cadre medicale, profesori, terapeuți, îngrijitori, pot absorbi stresul și problemele celorlalți, ceea ce duce la epuizare emoțională profundă.
-
Persoanele cu stres cronic în viața personală
Burnout-ul nu este legat exclusiv de job. Problemele familiale, lipsa sprijinului emoțional, dificultățile financiare sau responsabilitățile multiple cresc semnificativ riscul de epuizare.
Burnout vs oboseala normală: diferența esențială
Oboseala normală dispare după odihnă și concediu.
Burnout-ul persistă, indiferent de pauze scurte, și este însoțit de:
- pierderea sensului
- cinism
- detașare emoțională
- scăderea stimei de sine
Este o stare profundă, care afectează identitatea și percepția asupra propriei valori.
De ce este periculos să ignori burnout-ul
Netratat, burnout-ul poate duce la:
- depresie
- tulburări de anxietate
- probleme cardiovasculare
- dependențe
- scăderea drastică a calității vieții
Recunoașterea timpurie este esențială pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.
Ce poți face dacă recunoști simptomele
Specialiștii recomandă:
- reducerea volumului de muncă
- stabilirea limitelor clare
- pauze regulate și somn de calitate
- sprijin psihologic
- reevaluarea priorităților personale
Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semnal de alarmă că organismul a fost suprasolicitat prea mult timp.
Burnout-ul este o problemă tot mai frecventă, mai ales în rândul persoanelor performante, perfecționiste și dedicate. Identificarea simptomelor și înțelegerea factorilor de risc reprezintă primul pas spre recuperare și echilibru. Sănătatea mintală nu ar trebui sacrificată în numele performanței.

