Din cuprinsul articolului
România se pregătește pentru o schimbare majoră în legislația muncii. Un proiect de lege depus recent în Senat propune, pentru prima dată, un cadru legal dedicat prevenirii epuizării profesionale și deschide posibilitatea acordării unui concediu plătit pentru refacere profesională, fără certificat medical.
Inițiativa vine într-un context în care burnoutul este tot mai frecvent, iar efectele lui se văd direct în sănătatea angajaților și în productivitatea companiilor.
Burnoutul, recunoscut oficial ca risc profesional
Proiectul pornește de la o recunoaștere explicită a epuizării profesionale ca fenomen asociat muncii, generat de stres ocupațional persistent. Textul definește burnoutul prin trei componente esențiale epuizare constantă, distanțare mentală față de muncă și scăderea eficienței profesionale. Nu este vorba despre lipsă de motivație sau performanță slabă, ci despre o stare care apare după expunere prelungită la suprasolicitare.
Inițiatorul proiectului, Irineu Durău, susține că lipsa unui cadru legal clar a făcut ca prevenția să depindă exclusiv de inițiativele voluntare ale angajatorilor. Potrivit acestuia, un angajat ajuns în burnout se recuperează greu, are risc crescut de recidivă, iar întreaga carieră poate fi afectată pe termen lung.
Datele europene susțin această abordare. Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă arată că aproximativ un sfert dintre lucrătorii din Uniunea Europeană se confruntă cu stres profesional, cu impact direct asupra sănătății și performanței la locul de muncă.
Obligații clare pentru angajatori
Dacă proiectul va deveni lege, toți angajatorii vor avea obligația să informeze anual salariații cu privire la riscurile de epuizare profesională și la metodele de prevenire. De asemenea, riscurile psihosociale vor trebui incluse în evaluarea generală a riscurilor la nivel de companie, pe baza unor instrumente recomandate de Ministerul Muncii.
Pentru firmele cu peste 50 de angajați, responsabilitățile cresc semnificativ. Acestea vor fi obligate să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, să realizeze evaluări specifice ale riscurilor psihosociale și să creeze mecanisme interne, confidențiale, prin care angajații pot semnala situații de burnout fără teama unor represalii. În plus, angajatorii ar putea fi obligați să suporte parțial sau integral costurile unor pachete de sprijin psiho-emoțional.
Concediul de refacere profesională, o premieră în România
Una dintre cele mai discutate prevederi ale proiectului este posibilitatea acordării unui concediu plătit pentru refacere profesională. Acesta ar putea fi solicitat de angajat fără justificări medicale, iar acordarea lui rămâne la latitudinea angajatorului. Măsura este gândită ca un instrument de prevenție, nu ca o soluție de criză, și ar permite intervenția înainte ca epuizarea să se transforme într-o problemă medicală serioasă.
Tot în mod facultativ, angajatorii vor putea organiza sau finanța servicii de sprijin psiho-emoțional, inclusiv consiliere psihologică oferită de specialiști în psihologia muncii. Participarea angajaților la astfel de programe va fi voluntară și protejată de reguli stricte de confidențialitate.
Drepturi noi pentru salariați
Proiectul introduce și drepturi explicite pentru angajați. Aceștia vor putea semnala riscuri de epuizare profesională și vor putea solicita discuții formale privind reorganizarea sarcinilor sau volumul de muncă, fără riscul unor sancțiuni disciplinare. Refuzul de a participa la activități de sprijin psiho-emoțional nu va putea fi folosit împotriva angajatului sub nicio formă.
Senatoarea Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă din Senat, subliniază că epuizarea profesională nu este o problemă de caracter, ci rezultatul expunerii prelungite la stres ocupațional. În opinia sa, echilibrul dintre viața profesională și cea personală ar trebui să fie un drept garantat prin lege, nu un beneficiu negociat individual.
Ce urmează
Inițiativa se află în prezent în dezbatere parlamentară și ar putea suferi modificări înainte de adoptare. Dacă va fi aprobată, România ar face un pas important spre alinierea la politicile europene care tratează sănătatea psiho-emoțională ca parte integrantă a siguranței la locul de muncă.
Pentru angajați, proiectul deschide ușa către recunoașterea oficială a burnoutului și către instrumente reale de prevenție. Pentru angajatori, aduce responsabilități suplimentare, dar și șansa de a reduce costurile ascunse ale epuizării profesionale, de la absenteism și fluctuație de personal până la scăderea performanței pe termen lung.
