Din cuprinsul articolului
Amețeala bruscă poate fi înspăimântătoare – și e complet normal să te întrebi ce se întâmplă cu tine. Vestea bună: în majoritatea cazurilor, amețeala are cauze banale și trece de la sine. Vestea mai puțin bună: uneori poate fi semnalul unei probleme serioase care necesită atenție medicală imediată.
Între 15% și 20% dintre adulți experimentează amețeli sau vertij în fiecare an, conform datelor medicale. Simptomul apare atât de frecvent încât reprezintă unul dintre cele mai comune motive pentru care oamenii ajung la medic.
Amețeală, vertij sau lipotimie – nu sunt același lucru
Când spui „mă simt amețit”, medicul vrea să știe mai exact ce simți. Există trei tipuri distincte de senzații pe care oamenii le descriu drept „amețeală”:
Vertijul înseamnă că ai senzația că te rotești sau că tot ce te înconjoară se învârte în jurul tău. Poate fi însoțit de greață și vărsături. De obicei indică o problemă la nivelul urechii interne sau al nervului vestibular.
Senzația de leșin (lipotimia) e diferită – simți că ești pe punctul de a-ți pierde cunoștința, ai o slăbiciune generalizată, parcă „se înnegrește” în fața ochilor. Apare când creierul nu primește suficient sânge oxigenat.
Dezechilibrul înseamnă că te simți instabil pe picioare, ai dificultăți în a merge drept, dar nu ai neapărat senzația de rotire sau de leșin.
Fiecare dintre aceste senzații orientează medicul către cauze diferite. Când vorbești cu doctorul, încearcă să descrii cât mai exact ce simți.
Cauze frecvente ale amețelii – de la cele banale la cele care necesită atenție
Deshidratarea – vinovat frecvent, adesea ignorat
Cel mai simplu și mai comun motiv pentru amețeală: nu ai băut suficientă apă. Când ești deshidratat, volumul de sânge scade, tensiunea arterială coboară și creierul nu mai primește suficient oxigen. Rezultatul: amețeală, slăbiciune, oboseală.
Deshidratarea poate apărea rapid – după exerciții fizice intense, pe caniculă, dacă ai avut febră, vărsături sau diaree. Chiar și o deshidratare ușoară poate declanșa simptome.
Semne că ești deshidratat: sete intensă, urină de culoare închisă, gură uscată, oboseală, cefalee.
Ce poți face: Bea apă sau o băutură cu electroliți. Dacă simptomele nu se ameliorează în 15 minute sau dacă ai și alte probleme de sănătate, consultă un medic.
Scăderea bruscă a tensiunii arteriale (hipotensiunea ortostatică)
Te-ai ridicat prea repede din pat sau de pe scaun și ai simțit că „ți se înnegrește” în fața ochilor? E un fenomen atât de comun încât are un nume medical: hipotensiune ortostatică.
Când te ridici brusc, gravitatea face ca sângele să coboare spre picioare. În mod normal, corpul compensează imediat – vasele de sânge se contractă și inima bate mai repede pentru a menține tensiunea arterială. La unii oameni, această compensare întârzie sau nu funcționează corect.
Conform Cleveland Clinic, hipotensiunea ortostatică e mai frecventă dimineața și se agravează în căldură, după mese copioase sau după consumul de alcool.
Citeste si…
Factori de risc: vârsta peste 65 de ani, anumite medicamente (în special pentru tensiune arterială), deshidratarea, repausul prelungit la pat, sarcina.
Ce poți face: Ridică-te încet, în etape. Stai mai întâi pe marginea patului câteva secunde înainte de a te pune în picioare. Dacă episoadele sunt frecvente, discută cu medicul.
Glicemia scăzută (hipoglicemia)
Creierul folosește glucoza ca sursă principală de energie. Când nivelul zahărului din sânge scade prea mult, creierul „protestează” – și amețeala e unul dintre primele semne.
Hipoglicemia apare frecvent la persoanele cu diabet care iau insulină sau alte medicamente pentru scăderea glicemiei. Dar poate apărea și la persoane fără diabet – de exemplu dacă ai sărit peste mese și nu ai mâncat de multe ore.
Simptome însoțitoare: tremor, transpirații reci, foame intensă, palpitații, iritabilitate, confuzie.
Ce poți face: Mănâncă sau bea ceva dulce – un pahar de suc, câteva bomboane, o linguriță de miere. Dacă ești diabetic, urmează protocolul stabilit cu medicul tău.
Anxietatea și atacurile de panică
Stresul și anxietatea pot provoca amețeală prin mai multe mecanisme. Cel mai comun: hiperventilația. Când respiri prea rapid și prea profund (adesea fără să îți dai seama), elimini prea mult dioxid de carbon din sânge. Rezultatul: vasoconstricție cerebrală, furnicături în mâini și în jurul gurii, senzație de amețeală sau chiar leșin.
Sindromul de hiperventilație e surprinzător de frecvent – conform unui articol publicat în The American Journal of Medicine, până la 10% dintre pacienții din cabinetele de medicină generală și până la 25% dintre cei care se plâng de amețeală sau leșin au această problemă ca diagnostic principal.
Simptome asociate: senzație de sufocare, durere sau presiune în piept, palpitații, furnicături, senzație de „desprindere de realitate”.
Ce poți face: Concentrează-te să respiri lent și controlat. Inspiră pe nas, ține puțin, expiră pe gură. Dacă episoadele sunt frecvente, consultă un specialist.
Medicamentele – un vinovat frecvent trecut cu vederea
Amețeala e unul dintre cele mai comune efecte secundare ale medicamentelor. De fapt, e listată ca posibil efect secundar pentru aproape orice medicament, conform Physicians’ Desk Reference.
Medicamentele cel mai frecvent asociate cu amețeala:
- Medicamente pentru tensiune arterială (toate clasele – betablocante, inhibitori ai ECA, diuretice, blocante ale canalelor de calciu)
- Antidepresive (ISRS, SNRI, triciclice)
- Sedative și somnifere
- Anticonvulsivante
- Relaxante musculare
- Antibiotice (în special aminoglicozide)
- Analgezice (opioide, antiinflamatoare)
Riscul crește odată cu numărul de medicamente pe care le iei. Conform Harvard Health, o treime dintre persoanele cu vârsta între 45 și 64 de ani și două treimi dintre cele peste 65 de ani iau trei sau mai multe medicamente simultan.
Ce poți face: Nu opri niciodată un medicament pe cont propriu. Dacă suspectezi că amețeala e legată de tratament, discută cu medicul – poate fi posibilă ajustarea dozei sau înlocuirea medicamentului.
Cauze care țin de urechea internă
Urechea internă joacă un rol central în menținerea echilibrului. Conține canale semicirculare pline cu lichid și senzori minusculi care detectează mișcările capului și trimit informații către creier. Când ceva nu funcționează corect aici, rezultatul e vertijul – acea senzație intensă că te rotești sau că totul se învârte în jurul tău.
Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB)
E cea mai frecventă cauză de vertij și una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale urechii interne. Conform Johns Hopkins Medicine, VPPB poate afecta persoane de orice vârstă, dar e mai comun după 60 de ani.
Ce se întâmplă: cristale microscopice de carbonat de calciu (numite otoconii) se desprind din locul lor normal în urechea internă și ajung în canalele semicirculare, unde nu ar trebui să fie. Când îți miști capul, aceste cristale se mișcă și trimit semnale false către creier, provocând senzația de rotire.
Simptome tipice: episoade scurte (20-60 de secunde) de vertij intens, declanșate de mișcări ale capului – când te întorci în pat, te apleci, te ridici sau îți dai capul pe spate.
Vestea bună: VPPB poate fi tratat eficient printr-o manevră simplă (manevra Epley) pe care medicul o poate efectua în cabinet. Succesul e de peste 80%.
Neuronita vestibulară și labirintita
Ambele sunt infecții ale urechii interne, de obicei de origine virală. Conform NHS UK, apar frecvent după o răceală sau gripă.
Neuronita vestibulară afectează nervul vestibular și provoacă vertij sever, greață și probleme de echilibru, dar nu afectează auzul.
Labirintita afectează atât nervul vestibular, cât și cohleea (organul auditiv), așa că pe lângă vertij apare și pierdere de auz sau țiuit în urechi.
Simptomele sunt intense la început – vertij sever care poate dura ore sau zile, greață severă, vărsături, dificultăți la mers. Apoi se ameliorează treptat în câteva săptămâni. Cleveland Clinic notează că pentru majoritatea oamenilor simptomele se îmbunătățesc într-o săptămână sau două, dar echilibrul complet poate reveni în 2-6 săptămâni sau chiar mai mult.
Boala Ménière
O afecțiune cronică a urechii interne care provoacă episoade de vertij sever, pierdere fluctuantă a auzului, țiuit în urechi și senzație de presiune sau „plin” în urechea afectată.
Conform National Institute on Deafness and Other Communication Disorders, boala Ménière afectează de obicei o singură ureche și apare mai frecvent la adulții între 40 și 60 de ani. Cauza exactă rămâne necunoscută, dar se crede că e legată de acumularea excesivă de lichid în urechea internă.
Episoadele de vertij pot dura de la 20 de minute la câteva ore și sunt imprevizibile. Nu există tratament curativ, dar simptomele pot fi gestionate prin dietă cu conținut redus de sare, medicamente și, în cazuri severe, intervenție chirurgicală.
Când amețeala poate fi semnul unei urgențe medicale
În majoritatea cazurilor, amețeala are cauze benigne. Dar există situații în care poate fi primul semn al unei probleme grave – un accident vascular cerebral (AVC), un atac ischemic tranzitor (AIT) sau o problemă cardiacă.
Amețeala ca semn de AVC sau AIT
Un accident vascular cerebral apare când alimentarea cu sânge a unei părți din creier e întreruptă. Un atac ischemic tranzitor (AIT sau „mini-AVC”) are aceleași simptome, dar acestea dispar în câteva minute sau ore.
Conform CDC, amețeala și problemele de echilibru pot fi singurele simptome ale unui AVC la unele persoane – în special la vârstnici. Totuși, de obicei apar și alte semne.
Reține formula FAST (sau în română: FAȚĂ-BRAȚE-VORBIRE-TIMP):
- Față – Zâmbește. O parte a feței „cade” sau e asimetrică?
- Arme (brațe) – Ridică ambele brațe. Unul cade sau e mai slab?
- Speech (vorbire) – Rostește o propoziție simplă. Vorbirea e neclară sau confuză?
- Timp – Dacă observi oricare dintre aceste semne, sună imediat la 112.
Alte simptome de alarmă: durere de cap severă și bruscă (diferită de orice ai mai simțit), tulburări de vedere, amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului, confuzie, dificultăți la înghițire.
Dr. David Newman-Toker de la Johns Hopkins subliniază că vertijul cu sau fără alte simptome neurologice e cel mai frecvent simptom al unui AIT sau AVC în circulația posterioară a creierului și poate apărea înainte de un AVC major.
Probleme cardiace
Amețeala poate fi și semnul unei probleme de inimă. Aritmiile (bătăi neregulate ale inimii), infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă pot reduce fluxul de sânge către creier și pot provoca amețeală sau leșin.
Conform Harvard Health, la adulții mai în vârstă, amețeala poate fi singurul simptom al unui infarct, fără durerea clasică în piept.
Când trebuie să suni la 112 sau să mergi la Urgențe
Sună imediat la 112 dacă amețeala apare împreună cu:
- Durere severă în piept
- Durere de cap intensă și bruscă, diferită de orice ai mai simțit
- Dificultăți de respirație sau senzație de sufocare
- Slăbiciune sau amorțeală bruscă pe o parte a corpului (față, braț, picior)
- Probleme de vedere (vedere dublă, pierderea vederii)
- Dificultăți la vorbire sau la înțelegerea celor spuse
- Confuzie sau dezorientare
- Pierderea cunoștinței, chiar și pentru câteva secunde
- Convulsii
- Bătăi de inimă foarte rapide sau neregulate
- Vărsături persistente
- Febră mare și rigiditate a gâtului
- Amețeală după o lovitură la cap
Când să programezi o consultație la medic
Chiar dacă simptomele nu sunt urgente, ar trebui să consulți un medic dacă:
- Amețelile se repetă frecvent
- Amețeala nu dispare sau se agravează în timp
- Afectează activitățile zilnice (nu poți lucra, nu poți conduce)
- E însoțită de pierdere de auz sau țiuit în urechi
- E însoțită de dureri de cap recurente
- Ai căzut din cauza amețelii
- Suspectezi că un medicament e cauza
Conform Cleveland Clinic, „toată lumea are episoade de amețeală – o senzație bruscă de instabilitate care vine și trece. Dar dacă ai amețeli severe sau frecvente care îți perturbă viața de zi cu zi, trebuie să vorbești cu un medic.”
Ce se întâmplă la consultație
Medicul va începe prin a-ți pune întrebări detaliate: cum te simți exact (rotire, leșin, instabilitate?), când a început, cât durează episoadele, ce le declanșează, ce alte simptome ai.
Examenul fizic va include verificarea tensiunii arteriale (în poziție culcată și în picioare), a ritmului cardiac, a echilibrului și coordonării. Medicul poate efectua și manevre specifice pentru a verifica dacă ai VPPB – de exemplu manevra Dix-Hallpike.
În funcție de suspiciuni, pot fi necesare:
- Analize de sânge (pentru anemie, glicemie, funcția tiroidiană)
- Audiogramă (test de auz)
- EKG (electrocardiogramă)
- Teste vestibulare
- CT sau RMN cerebral (dacă se suspectează o cauză neurologică)
Ce poți face acasă când ai amețeală
Câteva sfaturi pentru momentele în care te cuprinde amețeala:
Imediat:
- Așază-te sau culcă-te imediat pentru a evita căderea
- Evită mișcările bruște ale capului
- Dacă simți că te rotești, fixează privirea pe un punct nemișcat
- Respiră lent și profund
Pe termen lung:
- Bea suficientă apă pe parcursul zilei
- Ridică-te încet din poziția culcat sau așezat
- Evită consumul excesiv de alcool și cofeină
- Discută cu medicul despre toate medicamentele pe care le iei
- Fă mișcare regulat – exercițiile pot îmbunătăți echilibrul
Concluzie
Amețeala bruscă poate fi înfricoșătoare, dar în majoritatea cazurilor are o cauză benignă și tratabilă. Deshidratarea, scăderea tensiunii arteriale când te ridici prea repede, glicemia scăzută sau anxietatea sunt explicații frecvente.
Totuși, nu ignora niciodată amețeala când apare împreună cu alte simptome de alarmă – slăbiciune pe o parte a corpului, probleme de vorbire sau vedere, durere intensă de cap sau în piept. În aceste cazuri, fiecare minut contează.
Și chiar dacă amețeala ta pare „banală”, dacă se repetă frecvent sau îți afectează viața de zi cu zi, merită să consulți un medic. Există tratamente eficiente pentru majoritatea cauzelor de amețeală – dar primul pas e să afli ce o provoacă.
