Din cuprinsul articolului
Aproape 300 de părinți, medici și cetățeni au semnat o petiție adresată Ministerului Sănătății prin care cer includerea tratamentului de desensibilizare (imunoterapie alergen-specifică) pe lista serviciilor decontate de CNAS pentru copii. Inițiatoarea petiției, Andreea Dumitrescu, spune că pentru mulți copii cu alergii severe acest tratament nu e un moft, ci singura șansă reală de a preveni reacții grave și de a duce o viață normală.
Imunoterapia este singurul tratament care atacă cauza alergiei, nu doar simptomele. Spre deosebire de antihistaminice și corticoizi, care oferă ameliorare temporară, desensibilizarea poate vindeca efectiv alergia. Însă în România, costurile cad în totalitate pe umerii familiilor, iar un tratament care durează 3-5 ani poate însemna sute sau mii de lei pe an — sume imposibil de susținut pentru multe familii.
Ce solicită semnatarii petiției
Solicitările adresate ministrului Sănătății sunt concrete. În primul rând, introducerea imunoterapiei alergen-specifice (atât în forma injectabilă, cât și sublinguală) pe lista tratamentelor decontate de CNAS pentru copii. Apoi, stabilirea unor criterii clare de eligibilitate, bazate pe ghiduri medicale recunoscute. Totodată, asigurarea accesului echitabil la tratament, indiferent de zona geografică sau situația financiară a familiei.
Petiția mai cere colaborarea cu societățile medicale de alergologie și pediatrie pentru implementarea unui program național dedicat, precum și informarea părinților și a medicilor de familie despre existența și beneficiile acestui tip de terapie.
Desensibilizarea poate preveni progresia către astm
Alergiile respiratorii sunt o problemă de sănătate publică în creștere. În România, aproximativ 25% din populație prezintă simptome de rinită alergică, iar la copii prevalența e și mai mare — unul din trei copii suferă de această afecțiune. Astmul alergic afectează între 10-15% dintre copii, iar aproximativ 60% dintre bolnavii de astm sunt diagnosticați încă din copilărie.
Rinita alergică persistentă, astmul bronșic alergic, wheezing-ul recurent, alergiile la polen, acarieni, mucegaiuri sau păr de animale au impact direct asupra calității vieții copilului: absențe de la școală, performanță școlară afectată, somn perturbat, stres emoțional. Iar pentru familii, tratamentul simptomatic pe termen lung înseamnă costuri constante cu medicamente care nu rezolvă problema de fond.
Imunoterapia alergen-specifică funcționează prin expunerea treptată a sistemului imunitar la doze controlate din alergenul care provoacă reacția. În timp, organismul învață să tolereze alergenul fără a mai declanșa răspuns alergic. Tratamentul durează în medie 3-5 ani, dar beneficiile pot persista un deceniu sau chiar toată viața.
Studiile arată că peste 80% dintre pacienții care finalizează schema completă au simptome semnificativ reduse sau chiar absente. Mai mult, la copiii cu rinită alergică, desensibilizarea poate preveni progresia către astm — un beneficiu cu impact enorm pe termen lung.
Ce nu decontează CNAS și ce ar trebui să deconteze
În prezent, consultațiile alergologice, testele cutanate și spirometria sunt decontate de CNAS în anumite condiții. Însă tratamentul de imunoterapie propriu-zis — fie sub formă de injecții, fie sub formă de picături sau tablete sublinguale — nu este acoperit. Costurile variază între câteva sute și câteva mii de lei pe an, în funcție de alergen și formă de administrare.
Pentru o familie cu venituri medii, un tratament de 3-5 ani poate reprezenta o povară financiară imposibilă. Iar pentru copiii din familii cu venituri mici, accesul la acest tratament e practic inexistent.
Paradoxul e că, pe termen lung, imunoterapia reduce costurile sistemului de sănătate. Scade necesarul de medicație cronică (corticoizi, bronhodilatatoare, antihistaminice), scad internările și prezentările la camerele de gardă, scad absențele școlare care afectează indirect productivitatea părinților. Un copil tratat corect acum înseamnă un adult mai sănătos peste 20 de ani.
Ce se întâmplă în alte țări europene
România e în urmă față de multe state europene în privința decontării imunoterapiei. În alte țări, tratamentul este fie decontat parțial, fie inclus în programe naționale de prevenție. Alinierea la practicile medicale europene e una dintre solicitările explicite ale petiției.
Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică a atras atenția în repetate rânduri că prevalența bolilor alergice e în creștere și că sunt necesare strategii naționale de management. Aproximativ 8 milioane de români (adulți și copii) suferă de o formă de alergie, iar numărul crește cu fiecare deceniu.
Ce ar trebui să știe părinții
Imunoterapia poate fi administrată copiilor cu vârsta de peste 4-5 ani. Cu cât tratamentul e început mai devreme după debutul alergiei — ideal în primii 2-3 ani — cu atât eficiența e mai mare. De asemenea, imunoterapia e mult mai eficientă la copii și tineri comparativ cu adulții.
Tratamentul se face doar la indicația medicului alergolog, după o evaluare completă. Nu se inițiază în sezonul în care alergenul se află în concentrație mare în aer, ci cu minimum 2 luni înainte. Pentru alergiile la polen de ambrozie, de exemplu, tratamentul trebuie început cel târziu în luna mai.
Forma sublinguală — picături sau tablete administrate zilnic sub limbă — e preferată în special la copii, fiind mai comodă și mai sigură decât injecțiile. Efectele secundare sunt de obicei locale și ușoare.
Mesajul părinților către minister
Andreea Dumitrescu, inițiatoarea petiției, subliniază că în spatele cifrelor și statisticilor sunt copii care trăiesc zilnic cu simptome care le afectează viața și părinți care fac eforturi enorme pentru a le oferi o șansă la normalitate.
„Pentru copiii cu alergii severe, acest tratament nu este un moft, ci singura șansă reală de a preveni reacții grave”, scrie ea în petiție. „Investiția în prevenție și tratamente eficiente încă din copilărie înseamnă costuri mai mici pentru sistemul de sănătate pe termen lung și adulți mai sănătoși în viitor.”
Petiția poate fi semnată online și continuă să strângă susținători. Rămâne de văzut dacă Ministerul Sănătății va lua în considerare această solicitare și dacă România va face pasul spre alinierea la standardele europene în tratamentul alergiilor la copii.
