Din cuprinsul articolului
Consumul frecvent de alimente ultra-procesate este asociat cu un risc semnificativ mai mare de cancer pulmonar, arată un nou studiu publicat la finalul anului 2025. Cercetarea vine într-un context în care aceste produse ajung să reprezinte peste jumătate din dieta zilnică în țări precum Marea Britanie și Statele Unite și ridică noi semne de alarmă legate de impactul lor pe termen lung asupra sănătății.
Rezultatele au fost publicate în revista de specialitate Thorax și se adaugă unui corp tot mai consistent de dovezi care leagă alimentele ultra-procesate de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, tulburări metabolice și diverse forme de cancer.
Ce sunt alimentele ultra-procesate și cât de des le consumăm
Alimentele ultra-procesate, cunoscute sub acronimul UPF, sunt produse supuse mai multor etape industriale de procesare și conțin liste lungi de aditivi, conservanți, potențiatori de aromă și alte substanțe care nu sunt utilizate în mod obișnuit în bucătăria de acasă. Ele sunt, de regulă, gata de consum sau necesită doar încălzire.
În această categorie intră mesele gata preparate, fast-food-ul, băuturile carbogazoase, dulciurile, produsele de patiserie, mezelurile, cerealele pentru mic dejun, supele instant, sosurile din comerț și o mare parte dintre gustările sărate. Datele citate de World Cancer Research Fund arată că, în multe state occidentale, aceste produse ajung să furnizeze mai mult de 50% din aportul caloric zilnic.
Studiul care a analizat legătura cu cancerul pulmonar
Cercetarea publicată în Thorax a analizat datele provenite din Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trials, unul dintre cele mai ample programe de monitorizare oncologică derulate în Statele Unite. Studiul a inclus peste 101.000 de persoane cu vârste între 55 și 74 de ani, care au completat chestionare detaliate despre alimentație la momentul includerii în cercetare.
Participanții au fost urmăriți timp de aproximativ 12 ani, iar diagnosticele de cancer au fost înregistrate până în 2009, cu monitorizarea mortalității până în 2018. În această perioadă au fost identificate 1.706 cazuri noi de cancer pulmonar, majoritatea fiind forme de cancer pulmonar non-microcelular.
Cu cât crește riscul în rândul marilor consumatori
După ajustarea datelor pentru factori majori de risc, inclusiv fumatul și calitatea generală a dietei, rezultatele au arătat o asociere clară. Persoanele care consumau cele mai mari cantități de alimente ultra-procesate aveau un risc cu 41% mai mare de a fi diagnosticate cu cancer pulmonar comparativ cu cei care consumau cel mai puțin.
Riscul era cu 37% mai mare pentru cancerul pulmonar non-microcelular și cu 44% mai mare pentru forma microcelulară, una dintre cele mai agresive variante ale bolii. Printre produsele consumate cel mai frecvent se aflau mezelurile, băuturile carbogazoase cu sau fără cofeină și alimentele prăjite.
Ce spun cercetătorii despre limitele studiului
Autorii subliniază că studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate. Informațiile despre dietă au fost colectate o singură dată, iar intensitatea fumatului nu a putut fi evaluată în detaliu, factori care pot influența rezultatele.
Cu toate acestea, cercetătorii atrag atenția asupra valorii nutriționale scăzute a alimentelor ultra-procesate și a conținutului ridicat de sare, zahăr și grăsimi, elemente deja asociate cu multiple probleme de sănătate. Ei menționează și formarea unor compuși toxici în timpul procesării industriale, precum acroleina, o substanță prezentă și în fumul de țigară.
Legătura cu alte boli și dovezile anterioare
Rezultatele se aliniază cu concluziile unui studiu publicat în 2024 în BMJ, care a asociat consumul de alimente ultra-procesate cu peste 30 de efecte negative asupra sănătății, de la boli cardiovasculare și diabet până la tulburări de sănătate mintală și mortalitate crescută.
Cancerul pulmonar rămâne cea mai frecventă formă de cancer la nivel global, cu aproximativ 2,2 milioane de cazuri noi și 1,8 milioane de decese estimate anual, potrivit datelor internaționale.
Ce poți schimba concret în alimentație
Nutriționiștii avertizează că mesajul nu ar trebui interpretat ca o demonizare a unui aliment anume, ci ca un semnal de alarmă privind mediul alimentar actual. Rob Hobson, nutriționist și autor, a explicat că soluția nu este perfecțiunea, ci reducerea treptată a dependenței de produse ultra-procesate.
Gătitul mai frecvent acasă, alegerea legumelor, leguminoaselor și cerealelor integrale și o atenție mai mare la frecvența cu care aceste produse apar în meniul zilnic pot face diferența pe termen lung.
Studiul nu spune că alimentele ultra-procesate provoacă direct cancer pulmonar, dar adaugă o piesă importantă într-un puzzle tot mai clar. Pe măsură ce aceste produse ajung să domine alimentația zilnică, impactul lor cumulativ asupra sănătății devine imposibil de ignorat.
