Din cuprinsul articolului
Consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer mult mai complex și mai inegal distribuit decât se credea până acum, arată o analiză amplă publicată la finalul lui 2025.
Nu doar cantitatea contează, ci și frecvența, tipul de băutură, vârsta la care începe consumul, sexul, contextul social și starea generală de sănătate. Pentru unele persoane, chiar și un consum considerat moderat poate însemna un risc semnificativ mai mare.
Analiza care a pus cap la cap zeci de studii
Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Florida Atlantic University, prin Charles E. Schmidt College of Medicine, și a analizat datele din 62 de studii desfășurate în Statele Unite. Numărul total de participanți a variat de la câteva zeci până la aproape 100 de milioane de persoane, ceea ce face ca această analiză să fie una dintre cele mai cuprinzătoare din ultimii ani.
Rezultatele au fost publicate în revista științifică Cancer Epidemiology și confirmă legături solide între consumul de alcool și mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul mamar, colorectal, hepatic, oral, laringian, esofagian și gastric.
De ce nu e vorba doar despre „cât bei”
Unul dintre cele mai importante mesaje ale studiului este că riscul oncologic nu este determinat exclusiv de cantitatea de alcool consumată. Frecvența, tiparul de consum și contextul biologic și social al fiecărei persoane schimbă semnificativ ecuația.
Analiza arată că:
-
consumul mai frecvent crește riscul, chiar și atunci când cantitățile sunt mici;
-
consumul excesiv, zilnic sau de tip binge este asociat constant cu riscuri mult mai mari;
-
alcoolul este legat nu doar de apariția cancerului, ci și de forme mai avansate ale bolii și de supraviețuire mai redusă, mai ales în cancerul hepatic asociat bolii alcoolice de ficat.
Cine este mai vulnerabil la efectele alcoolului
Riscul nu este distribuit uniform în populație. Studiul arată că anumite grupuri sunt mai expuse, chiar și la niveluri similare sau mai mici de consum.
Printre cei cu vulnerabilitate crescută se află:
-
persoanele cu obezitate sau diabet;
-
cei cu boli hepatice cronice;
-
persoanele cu predispoziție genetică;
-
grupurile socioeconomice dezavantajate;
-
unele comunități rasiale și etnice.
Diferențele de risc sunt influențate de factori precum accesul la servicii medicale, educația, stresul cronic și expunerea cumulativă la alți factori nocivi.
Diferențe clare între femei și bărbați
Analiza scoate în evidență și diferențe importante legate de sex. La bărbați, consumul frecvent de alcool este asociat cu un risc oncologic mai mare. La femei, episoadele de consum excesiv ocazional par să fie mai periculoase decât frecvența în sine.
În plus, fumatul amplifică riscurile asociate alcoolului, iar efectul combinat diferă în funcție de sex și de tiparul de consum.
Contează și ce bei, nu doar cât
Tipul de băutură alcoolică poate avea relevanță în anumite contexte. În unele studii analizate, consumul de bere sau vin alb a fost asociat cu un risc mai mare pentru anumite tipuri de cancer, în timp ce băuturile spirtoase nu au arătat aceleași asocieri. Cercetătorii subliniază însă că aceste diferențe trebuie interpretate cu prudență și nu pot fi transformate în recomandări simple.
Ce se întâmplă în organism
Din punct de vedere biologic, alcoolul este un agent carcinogen bine documentat. Metabolizarea sa duce la formarea acetaldehidei, o substanță care poate deteriora ADN-ul. Alcoolul mai poate modifica nivelurile hormonale, favoriza stresul oxidativ, slăbi răspunsul imun și crește absorbția altor substanțe cancerigene.
Aceste efecte se cumulează în timp și sunt amplificate de alți factori precum dieta dezechilibrată, sedentarismul, infecțiile cronice sau istoricul familial de cancer.
Ce diferență fac ghidurile și stilul de viață
Persoanele care respectă recomandările American Cancer Society privind consumul de alcool și adoptă un stil de viață mai sănătos au, în medie, un risc mai mic de cancer și o mortalitate redusă. Mesajul cercetătorilor nu este unul de tip „totul sau nimic”, ci unul care pune accent pe context și pe cumulul de alegeri zilnice.
„Riscul de cancer asociat alcoolului crește constant odată cu nivelul de consum, iar anumite grupuri sunt deosebit de vulnerabile”, a explicat Lea Sacca, autor principal al analizei. Concluzia nu este că alcoolul acționează izolat, ci că efectele sale sunt amplificate de factori biologici, comportamentali și sociali.
Un semnal pentru politicile de sănătate publică
Autorii subliniază că legătura dintre alcool și cancer este încă insuficient comunicată publicului larg, în ciuda dovezilor consistente. Ei cer mesaje mai clare, politici mai bine țintite și intervenții adaptate comunităților cu risc crescut.
Studiul nu spune că fiecare pahar duce inevitabil la cancer. Spune însă ceva mai incomod: pentru mulți oameni, riscul real începe mai devreme și este mai mare decât lasă impresia etichetele cu „consum moderat”.
