Din cuprinsul articolului
Pe lângă documentația medicală întocmită de medicul de familie pe baza actelor cu diagnostice și tratamente primite de la medicul specialist, o persoană care vrea să beneficieze de pensie de handicap trebuie să fie evaluată de o comisie de experți la agențiile teritoriale de asistență socială.
De regulă, în termeni simpli, certificatul de handicap este primit de un pacient cronic ale cărui afecțiuni medicale îi limitează activitățile de zi cu zi, în cazuri mai grave având posibilitatea să primească și un sprijin financiar pentru o persoană care să o ajute și să o însoțdască (pensie de însoțitor pentru persoana cu handicap grav sau sever).
Ordinul Ministerului Muncii nr. 2.300/2025, aplicabil din luna noiembrie a anului trecut, conține atât noi criterii pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, cât și criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește termen de valabilitate permanent pentru încadrarea în grad de handicap a persoanelor cu dizabilități.
Astfel, există un capitol dedicat funcțiilor mentale, celor senzoriale, celor fonatorii și de comunicare verbală, funcțiilor sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator, funcțiilor sistemului digestiv, metabolic și endocrin, funcțiilor urogenitale, funcțiilor neuro-musculo-scheletice și ale mișcărilor aferente și funcțiilor pielii.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, în funcție de afecțiune, unele persoane se pot încadra direct în grad de handicap permanent de la prima sau a doua examinare, nemaifiind necesară evaluarea medicală anuală pentru actualizarea dosarului.
A. La prima examinare:
- cu dizabilitate intelectuală (genetică, confirmată prin testări specifice/ dobândită) profundă (nivel QI sub 20-25) și gravă (nivel QI 20-25 până la 35-40), evidențiate prin două măsurători psihometrice recente și concordante și cu istoric psihiatric documentat până la împlinirea vârstei de 18 ani;
- cu deficiență gravă în două din cele trei domenii psihopatologice: socializare, limbaj, autoîntreținere dintre care domeniul socializare este obligatoriu;
- cu cecitate absolută și parțială/ relativă la ambii ochi/ vederea la cel mai bun ochi, prezentând un istoric documentat medical al evoluției afecțiunii și confirmată prin testări obiective și două examinări oftalmologice efectuate de medici diferiți, cu menționarea unor leziuni funcționale ireversibile prin toate mijloacele terapeutice;
- cu surdo-cecitate, confirmată prin testări obiective și două examinări oftalmologice și ORL, efectuate de medici diferiți, cu menționarea unor leziuni funcționale ireversibile prin toate mijloacele terapeutice;
- cu surdomutitatea congenitală sau surditatea bilaterală dobândită înaintea achiziționării limbajului cu demutizare slabă/ nulă, cu pierdere peste 90 dB (cofoza), atestate prin istoric și determinări obiective audiometrice – audiogramă tonală și vocală – testarea inteligibilității vorbirii, testarea potențialelor auditive evocate de trunchi cerebral determinate automat;
- cu amputație/ amputații de membre;
- diagnosticate cu tumoră hipofizară cu sechele oftalmologice grave (cecitate) sau tulburări neurologice grave sau cu tulburări metabolice grave;
- diagnosticate cu insuficiență hipofizară pluritropă (>2 deficite);
- diagnosticate cu mixedem congenital (disgenezei/ tulburări de hormonogeneza tiroidiană) sau cu mixedem primar cu visceralizate, cu complicații cardiovasculare şi neurologice grave, insuficiență cardiacă congestivă ireductibilă, poliserozite, encefalopatie;
- cu afecțiune documentată prin testare genetică (cariotip) și dozări hormonale specifice;
- care asociază deficit cognitiv grav (în fenilcetonurie);
- cu afecțiune constituțională a oaselor și malformații, tip amielie, sindactilie;
- cu afectare gravă, a musculaturii, fără răspuns terapeutic timp de minimum un an de la inițierea tratamentului, documentată prin explorări imagistice, teste funcționale și determinări de laborator specifice;
- cu afectări osteoarticulare (anchiloze șold bilateral) în afara resurselor terapeutice (documentate prin investigații imagistice) și care împiedică locomoția și abilitățile de autoîngrijire;
- cu spondiloartrită axială formă gravă cu leziuni osificate severe în afara resurselor terapeutice/ recuperatorii documentată prin explorări imagistice, teste funcționale și determinări de laborator specifice;
- diagnosticate cu scleroza multiplă cu afectare funcțională gravă cu pierderea autonomiei locomotorii, la peste doi ani de la menționarea ultimului puseu de activitate;
- diagnosticate cu distrofie musculară progresivă cu afectare funcțională gravă cu pierderea autonomiei locomotorii la peste doi ani de la diagnosticare;
- diagnosticate cu afectarea funcțiilor de control al comportamentului motor cu deficiență funcțională gravă cu pierderea autonomiei locomotorii, rezistentă la tratament, la peste doi ani de la diagnosticare.
B. La a doua examinare:
- afectare gravă a funcției cognitive (MMSE ≤ 9 puncte) evidențiată prin două măsurători psihometrice concordante, aflate în evidență și tratament de specialitate de minimum șase luni și cu istoric psihiatric documentat din care să reiasă debutul, evoluția afecțiunii, opțiunile terapeutice;
- îngustarea câmpului vizual sub 10 grade în jurul punctului de fixație la ambii ochi, prezentând un istoric al evoluției afecțiunii și confirmată prin testări obiective, printre care câmpul vizual computerizat, corect efectuat și valid și două examinări oftalmologice efectuate de medici diferiți, cu menționarea unor leziuni funcționale ireversibile prin toate mijloacele terapeutice;
- persoanele protezate, convențional și neconvențional, la mai mult de doi ani de la protezare, atestate prin istoric și determinări obiective audiometrice cu stabilirea clară a eficienței protezării – inteligibilitatea cuvintelor, eficacitatea comunicării;
- afectări cardiace ireversibile care determină Insuficiență cardiacă clasa III/ IV NYHA, ireductibilă sub tratament medicamentos/ intervențional, obiectivată prin ecocardiografie, asociată cu modificări eco-cord specifice (FE<45%) și creșterea markerelor cardiaci specifici;
- limfedem ireversibil stadiul 3 OMS – elefantiazis (se exclude elefantiazisul determinat de insuficiența venoasă cronică), care determină tulburări grave de prehensiune/ manipulație sau/ și de statică/ mers;
- diabet zaharat insulinonecesitant, la un interval de peste cinci ani de la inițierea terapiei, prezentând una sau mai multe complicații cronice specifice (în special afectare cardiovasculară, renală, oculară, neurologică, picior diabetic);
- hipoparatiroidism necontrolat de terapia standard;
- neoplazii ale glandei tiroide, în stadiul IV TNM;
- neoplazii osoase și de țesut conjunctiv, în stadiul IV TNM în afara resurselor terapeutice/ în curs de îngrijiri paliative/ cu complicații funcționale ireversibile obiectivate prin investigații specifice.
Cum se face verificarea dosarului de handicap pe caz de boală
Există cazuri în care certificatul permanent poate fi acordat abia la a doua evaluare, tocmai pentru că sistemul de evaluare solicită confirmarea faptului că starea medicală a persoanei respective rămâne ireductibilă sub tratament.
De exemplu, la bolile cardiovasculare criteriile vizează parametri obiectivi, precum ecocardiografia, iar decizia se leagă de un prag care nu lasă loc de interpretări „din ochi”.
În sfera afecțiunilor metabolice, accentul cade pe istoricul tratamentului și pe complicațiile deja instalate: nu orice formă, nu orice evoluție și nu orice profil terapeutic duce în aceeași direcție. În endocrine, regulile pun în centru deficitul hormonal multiplu — un semn că vorbim despre afectare profundă, nu despre variații ușoare.
Pentru anumite intervenții majore și pentru unele etape post-operatorii, criteriile cer să treacă peste 2 ani până la acordarea permanentului (la a doua evaluare), tocmai pentru a vedea dacă sechelele rămân semnificative și ireversibile. Altfel spus, nu doar diagnosticul contează, ci și ce rămâne după.
Lista și condițiile medicale, conform noilor criterii
Boli cardiovasculare
– insuficiența cardiacă severă clasa III/IV NYHA, ireductibilă sub tratament, confirmată prin ecocardiografie cu fracție de ejecție sub 45% și creșterea markerilor cardiaci (certificat permanent la a doua evaluare); sechele după operații cardiovasculare majore sau după implantare de dispozitive (pacemaker/defibrilator) cu sechele funcționale semnificative ireversibile, la a doua evaluare, la peste 2 ani de la intervenție; transplant cardiac
– permanent la a doua evaluare, la minimum 2 ani, în funcție de sechelele hemodinamice;
Afecțiuni vasculare
– limfedem ireversibil stadiul 3 OMS (elefantiazis) cu tulburări grave de prehensiune sau mers (permanent la a doua evaluare), iar toate amputațiile de membre dau drept la certificat permanent de la prima evaluare.
Diabet
– diabet insulinodependent cu drept la permanent la a doua evaluare doar dacă insulina a fost inițiată de peste 5 ani și există cel puțin o complicație cronică (cardiovasculară, renală, oculară, neurologică sau picior diabetic);
Boli metabolice
– fenilcetonuria poate duce la permanent de la prima evaluare dacă se asociază cu deficit cognitiv grav sau la a doua evaluare pentru forme stabilizate
Boli endocrine
-insuficiența hipofizară pluritropă (deficit de peste 2 hormoni) primește certificat permanent de la prima evaluare.
