Din cuprinsul articolului
Începând cu acest an, accesul pacienților la analize și investigații medicale se schimbă semnificativ. Lipsa fondurilor a dus la suspendarea unui mecanism esențial pentru bolnavii cronici, iar consecințele sunt directe asupra monitorizării medicale și a siguranței tratamentelor. Decizia aparține sistemului de asigurări de sănătate și afectează mii de pacienți din întreaga țară.
Ce s-a schimbat concret față de anii anteriori
Până recent, pacienții cu boli cronice care primeau un bilet de trimitere special puteau efectua analizele în maximum cinci zile. Chiar dacă plafonul lunar al laboratoarelor era depășit, investigațiile se realizau, iar furnizorii își recuperau ulterior banii de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
De la începutul acestui an, acest mecanism a fost eliminat. Dacă bugetul lunar al laboratorului este epuizat, investigațiile nu mai sunt efectuate. Pacienții sunt puși pe liste de așteptare până la reîntregirea fondurilor, ceea ce poate însemna întârzieri de la câteva zile la câteva săptămâni.
Cine sunt pacienții afectați direct
Măsura lovește în special în bolnavii cronici pentru care monitorizarea periodică nu este opțională, ci parte integrantă a tratamentului. Printre categoriile afectate se numără:
– pacienți cu boli neurologice
– pacienți cu diabet zaharat
– pacienți cu boli cardiovasculare și cerebrovasculare
– pacienți cu boli rare
– pacienți cu boală cronică renală
Pentru aceste persoane, analizele regulate sunt esențiale pentru ajustarea dozelor de medicamente, prevenirea complicațiilor și evitarea internărilor de urgență. Amânarea investigațiilor poate duce la dezechilibre metabolice, agravarea bolii și creșterea riscului de evenimente acute.
În bolile cronice, deciziile terapeutice se bazează pe date obiective. Glicemia, hemoglobina glicozilată, funcția renală, markerii inflamatori sau parametrii cardiovasculari trebuie urmăriți constant. Lipsa acestor informații transformă tratamentul într-o estimare, nu într-o decizie medicală fundamentată.
În cazul diabetului, de exemplu, lipsa analizelor poate întârzia ajustarea tratamentului și crește riscul de hipoglicemii sau complicații vasculare. În bolile cardiovasculare, neadaptarea tratamentului poate favoriza infarctul sau accidentul vascular cerebral. În boala renală cronică, monitorizarea deficitară accelerează progresia către dializă.
Cine își păstrează prioritatea la analize
Există și excepții prevăzute explicit. Accesul prioritar la investigații rămâne pentru:
– pacienții cu suspiciune de cancer
– femeile însărcinate
– investigațiile pentru hepatita B și C
– testarea HIV la gravide
– analizele de prevenție
Aceste categorii sunt considerate critice din perspectiva sănătății publice și a riscului vital imediat.
Ce se întâmplă cu persoanele rămase neasigurate
O altă schimbare majoră intrată în vigoare de la începutul anului este pierderea calității de asigurat pentru mai multe categorii de persoane. Cei care au fost coasigurați până la 1 septembrie 2025 și nu au îndeplinit demersurile legale nu mai beneficiază automat de asigurare de sănătate.
Pentru aceste persoane, pachetul de servicii se limitează la îngrijiri medicale minime. Analizele uzuale și investigațiile complexe nu mai sunt decontate.
Pentru a redeveni asigurați, este necesară plata contribuției anuale la ANAF, în valoare de 2.430 de lei, prin depunerea Declarației unice.
Ce spune legislația în vigoare
Casa de Asigurări de Sănătate Dâmbovița a precizat că noile reguli se aplică în baza Legii nr. 141/2025. Conform acesteia, bolnavii incluși în programele naționale de sănătate curative beneficiază de servicii strict în cadrul acestor programe, cu excepția oncologiei, unde asigurarea este menținută fără plata contribuției până la vindecare.
Pentru alte afecțiuni, calitatea de asigurat trebuie obținută conform Legii nr. 95/2006, prin procedurile fiscale în vigoare.
Din perspectivă medicală și economică, amânarea analizelor nu reduce costurile reale. Dimpotrivă, lipsa monitorizării duce frecvent la complicații care necesită spitalizare, tratamente mai scumpe și intervenții de urgență.
Medicii avertizează că sistemul riscă să mute cheltuiala din zona prevenției și monitorizării în zona urgențelor și a internărilor, mult mai costisitoare și mai greu de gestionat.
Pacienții sunt sfătuiți să se informeze din surse oficiale, să verifice statutul de asigurat și să discute cu medicul curant despre prioritizarea analizelor esențiale. În unele cazuri, medicii pot ajusta temporar schemele de monitorizare, însă acest lucru nu înlocuiește investigațiile necesare.
