Reguli noi la analize în 2026: „O umilință adusă pacienților”

Bolnavii cronici din România încep anul 2026 cu o schimbare care poate întârzia diagnostice, ajustarea tratamentelor și monitorizarea unor afecțiuni grave: analizele și investigațiile paraclinice de tip MONITOR 3–8 nu mai sunt făcute cu prioritate și nu mai au termenul de maximum 5 zile lucrătoare, cum se întâmpla până acum.

Pe scurt, mii de pacienți care depindeau de aceste investigații rapide vor intra în același sistem al listelor de așteptare, în care totul ține de bugetul lunar al laboratorului sau clinicii. Doar anumite categorii rămân protejate de noua regulă, inclusiv pacienții oncologici.

Organizațiile de pacienți avertizează că schimbarea nu e doar o ajustare administrativă, ci o lovitură directă în supravegherea bolilor cronice, exact în momentul în care România are deja un număr mare de cazuri nediagnosticate sau prost controlate.

„Pentru ceilalți pacienți cronici, cu siguranță va exista un impact atunci când nu vor reuși să își facă investigațiile la timp”, a declarat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

În același timp, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer atrage atenția că astfel de întârzieri vor împinge pacienții spre internări evitabile sau spre plata analizelor din buzunar, ceea ce riscă să transforme monitorizarea bolilor cronice într-un privilegiu.

„Este jenant, este jignitor… o umilință adusă pacienților”, a spus Cezar Irimia, președintele Federației.

Citeste si…

Ce riscă laboratoarele care refuză analizele decontate de CNAS. „Furnizorii nu pot invoca lipsa fondurilor pentru biletele de trimitere PREV, SO sau Monitor”

Ce se schimbă, concret, din 2026

Până la finalul lui 2025, analizele de monitorizare pentru boli cronice se puteau face și atunci când se termina plafonul de decontare. Furnizorii își recuperau ulterior banii de la Casa de Asigurări.

Din 2026, regula devine mult mai strictă: investigațiile MONITOR 3–8 se decontează doar în limita fondurilor contractate, ceea ce înseamnă întârzieri care pot crește de la câteva zile la săptămâni sau chiar luni, în funcție de localitate și de cât de încărcat este furnizorul.

Pentru pacienții cronici, asta nu e o problemă „administrativă”, ci o schimbare care poate bloca următorul pas medical:

• medicul nu poate ajusta corect schema de tratament fără analize la timp

• investigațiile de imagistică se pot amâna tocmai când apar semne de agravare

• pacienții pot ajunge să facă analizele prea târziu, când complicațiile sunt deja instalate

Cine pierde analizele rapide: lista bolilor afectate

Schimbarea vizează biletele de monitorizare MONITOR 3–8, adică pacienți diagnosticați cu:

• MONITOR 3: diabet zaharat

• MONITOR 4: boli cardiovasculare

• MONITOR 5: boli rare

• MONITOR 6: boli neurologice

• MONITOR 7: boli cerebrovasculare

• MONITOR 8: boală cronică renală

Exact categoriile unde controlul periodic este vital. De exemplu, în diabet sau boala renală cronică, monitorizarea întârziată înseamnă risc mai mare de complicații, internări și costuri crescute.

Ce se întâmplă cu RMN-ul și CT-ul: apare o limită anuală

Pe lângă pierderea priorității, 2026 aduce și o limitare suplimentară pentru biletele MONITOR 3–8:

se va deconta doar o singură investigație de înaltă performanță sau medicină nucleară pe an (de tip RMN/CT, după caz), chiar dacă medicul consideră că boala trebuie urmărită mai des.

Asta mută presiunea direct pe pacient:

• ori așteaptă până prinde loc în plafon

• ori plătește din buzunar (sume care pot ajunge la câteva sute sau mii de lei, în funcție de investigație)

• ori renunță, deși are recomandarea medicală în mână

Cine rămâne cu prioritate la analize în 2026

Schimbarea nu îi lovește pe toți în același fel.

Conform noilor norme, pacienții oncologici își păstrează monitorizarea prioritară (MONITOR 2), inclusiv posibilitatea ca analizele să fie efectuate și când plafonul este depășit.

În practică, asta înseamnă că pentru cancer există în continuare o plasă de siguranță, în timp ce pentru alte boli cronice sistemul funcționează „în limita bugetului”.

De ce e riscant: întârzierea analizei poate costa mai mult decât analiza

La prima vedere, măsura pare o simplă ajustare financiară. În realitate, poate produce un efect cunoscut în sănătate: economia pe termen scurt generează costuri mai mari pe termen lung.

Când pacientul nu își poate face analizele la timp:

• ajunge mai ușor în spital

• riscă agravarea bolii

• se complică tratamentul

• crește riscul de internări repetate

Iar spitalizarea este cea mai scumpă formă de îngrijire medicală.

Ce ar trebui să facă pacienții în 2026: pași simpli, dar esențiali

Dacă ai o afecțiune cronică și știi că intri pe bilete MONITOR 3–8, merită să te organizezi ca pentru „sezonul de cozi”:

1. Cere trimiterea cât mai devreme, nu în ultima săptămână

2. Sună direct la mai multe laboratoare și întreabă:

   • când au plafon

   • ce dată au disponibilă

   • dacă au listă de așteptare

3. Dacă ai nevoie de CT/RMN, întreabă explicit dacă:

   • este investigație decontată în anul respectiv

   • ai nevoie de programare separată pe plafon

4. Dacă ți se spune „nu sunt fonduri”, cere să fii trecut pe listă și solicită o estimare clară

În 2026, diferența între „mă duc săptămâna viitoare” și „mă duc când se poate” poate fi exact diferența care schimbă evoluția unei boli.