Din cuprinsul articolului
Hipertensiunea nu apare peste noapte. De cele mai multe ori, tensiunea începe să crească lent, aproape invizibil, pe fondul unor rutine zilnice care par inofensive. Exact acesta este avertismentul lansat de dr. Kunal Sood, medic american specializat în anestezie și medicină intervențională a durerii, într-un video postat pe Instagram la început de ianuarie 2026.
Mesajul lui este simplu și incomod. Nu doar sarea și lipsa sportului contează, ci și somnul scurt, stresul constant, cina târzie, grăsimea abdominală și dependența de cafeină. În timp, aceste obiceiuri apasă pe hormonii de stres, perturbă ritmul circadian și rigidizează vasele de sânge, iar rezultatul este o tensiune care urcă „în tăcere”.
Mai jos, cele 5 obiceiuri evidențiate de medic, explicate pe înțelesul tuturor, cu ce poți face concret ca să reduci presiunea pe inimă.
1) Dormi prea puțin, mai ales sub 7 ore pe noapte
Primul factor este și unul dintre cei mai subestimați. Dr. Sood spune că somnul sub 7 ore, mai ales sub 5–6 ore, este asociat în mod constant cu tensiune mai mare și risc crescut de hipertensiune.
De ce contează somnul atât de mult
În mod normal, tensiunea ar trebui să scadă noaptea. Când dormi prea puțin sau prost, corpul rămâne într-o stare de „activare”, cu sistem nervos simpatic turat și cortizol crescut. E exact genul de condiție în care vasele se contractă mai ușor, iar tensiunea rămâne sus inclusiv noaptea.
Semne tipice că somnul îți afectează tensiunea
-
te trezești obosit(ă) indiferent de câte ore stai în pat
-
ai nevoie de cafea imediat după trezire ca să funcționezi
-
îți crește pofta de dulce seara
-
tensiunea e mai mare dimineața decât ar trebui
2) Trăiești cu stres cronic, chiar dacă „te-ai obișnuit” cu el
Stresul care devine normalitate are un efect fiziologic, nu doar emoțional. Dr. Sood explică faptul că stresul psihologic repetat menține activată axa hormonală a stresului și sistemul nervos simpatic, iar în timp crește tensiunea medie pe 24 de ore și reduce „scăderea” normală din timpul nopții.
Partea perfidă este că mulți oameni cu stres cronic ajung să nu-l mai perceapă ca stres. Doar îl trăiesc.
Cum îți poți da seama că stresul îți urcă tensiunea
-
ai tensiune mai mare în zilele cu multe sarcini, chiar dacă nu ai mâncat diferit
-
strângi maxilarul sau umerii fără să-ți dai seama
-
adormi greu, cu mintea „în continuare la muncă”
-
ai episoade de palpitații, iritabilitate, respirație scurtă
3) Mănânci târziu seara sau ronțăi noaptea
Obiceiul de a lua cina foarte târziu sau de a „completa” seara cu gustări nu este doar o problemă de calorii. Dr. Sood spune că mâncatul târziu perturbă reglajul circadian al tensiunii, influențează modul în care rinichii gestionează sodiul și afectează sensibilitatea la insulină.
În studii, un aport caloric mare seara a fost asociat cu tensiune nocturnă mai mare și risc mai mare de hipertensiune în timp, inclusiv prin somn mai slab.
Un detaliu important
Chiar dacă mănânci „sănătos”, ora poate conta. O cină consistentă la 22:30 poate avea efect diferit față de aceeași cină la 19:00.
4) Ți se îngroașă talia, chiar dacă greutatea totală nu pare „dramatică”
Dr. Sood spune că grăsimea viscerală, cea din jurul organelor, este activă metabolic și are o legătură puternică cu hipertensiunea. Ea stimulează mecanisme hormonale și inflamatorii care cresc retenția de sodiu, rigidizează vasele și ridică tensiunea.
Cu alte cuvinte, circumferința taliei poate fi un predictor mai bun decât cântarul.
Aici România are o problemă mare. Profilul de țară publicat de Comisia Europeană arată că România avea în 2022 cea mai mare rată a obezității adulte din UE, 34% (estimări OMS Europa).
Iar obezitatea abdominală este exact tipul de obezitate care împinge tensiunea în sus.
5) Te bazezi prea mult pe cafeină, mai ales târziu sau în doze mari
Cafeaua poate fi sănătoasă în anumite limite, dar dependența de cafeină devine o problemă când este folosită ca „proteza” pentru oboseală cronică. Dr. Sood explică faptul că, deși toleranța poate apărea, dozele mari sau cafeaua băută târziu pot crește tensiunea indirect, mai ales prin distrugerea somnului.
Cafeina poate ridica tensiunea acut prin activare simpatică, iar combinația cu stres și lipsă de somn e una dintre cele mai frecvente rețete pentru hipertensiune.
Cum îți dai seama că ai trecut pragul sănătos
-
nu poți funcționa fără cafea
-
bei cafea după-amiaza pentru că ești epuizat(ă), nu pentru plăcere
-
ai anxietate fizică, tremor fin, transpirații, neliniște
-
seara ești obosit(ă), dar nu poți adormi
Ce recomandă ghidurile europene, pe scurt, fără promisiuni magice
Ghidurile Societății Europene de Hipertensiune (ESH) subliniază importanța măsurilor de stil de viață în controlul tensiunii, alături de monitorizare corectă și tratament când este nevoie. Nu există un singur „hack”, dar există câteva schimbări care au efect real.
Cele mai eficiente 3 schimbări cu impact rapid
-
mută cina mai devreme și lasă 2–3 ore între masă și somn
-
fixează o oră realistă de culcare, nu doar „să dorm mai mult”
-
reduce cafeina după prânz timp de 2–3 săptămâni ca test
Tensiunea nu se strică brusc. Se adună din somn insuficient, stres, mâncat târziu, grăsime abdominală și stimulente. Iar corpul „înregistrează” tot, chiar dacă tu te simți bine.
