Din cuprinsul articolului
Studii recente sugerează că persoanele cu grupa sanguină O prezintă un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și cancer, fiind suprareprezentate în rândul centenarilor. Specialiștii avertizează însă că genetica reprezintă doar o parte a ecuației longevității.
Centenarii, odată considerați o raritate, au devenit din ce în ce mai numeroși. Conform datelor demografice globale, această categorie de vârstă reprezintă segmentul cu cea mai rapidă creștere din populația mondială, numărul lor dublându-se aproximativ la fiecare zece ani începând cu anii 1970.
În acest context, o nouă direcție de cercetare genetică aduce în prim-plan o legătură potențială între grupa sanguină și longevitate – iar toate indiciile conduc către un protagonist clar: grupa O.
Ce spun studiile despre avantajul biologic al grupei O
Cercetări publicate în reviste de specialitate, inclusiv în GeroScience, arată că persoanele cu grupa sanguină O nu doar că înregistrează un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și anumite tipuri de cancer, dar apar și în proporții disproporționat de mari printre cei care depășesc vârsta de 100 de ani.
Conform informațiilor raportate de Time Magazine, grupa O este asociată cu un risc redus de infarct miocardic și accident vascular cerebral – două dintre principalele cauze de deces la nivel mondial. Aceste descoperiri sunt susținute de studii care leagă această grupă sanguină de o incidență mai scăzută a diverselor forme de cancer.
„Rezistența la boli, atât la nivel sanguin, cât și imunitar, este esențială pentru construirea unei strategii de longevitate. Iar grupa O oferă acest avantaj”, a declarat profesorul Stuart Kim, genetician la Universitatea Stanford.
Analiza genetică a centenarilor: ce gene contează
Pentru a explora această conexiune, Kim și echipa sa au analizat ADN-ul a peste 800 de centenari și aproximativ 5.400 de persoane cu vârste peste 90 de ani, identificând pattern-uri genetice comune celor care au atins vârste excepționale.
Printre genele cele mai influente identificate s-au numărat:
- CDKN2B, care reglează diviziunea celulară
- APOE, asociată cu boala Alzheimer
- SH2B3, care ar putea juca un rol direct în procesul de îmbătrânire
- Gena ABO, responsabilă pentru determinarea grupei sanguine, unde varianta O a apărut frecvent în rândul indivizilor cu longevitate excepțională
Studiul suedez: 44.000 de participanți pe parcursul a 35 de ani
Cel mai amplu studiu de acest tip până în prezent, realizat pe teritoriul Suediei, a comparat profilurile biomarkerilor măsurate pe parcursul vieții la persoane care au trăit peste 100 de ani cu cei ai celor cu speranță de viață mai redusă.
Cercetarea a inclus date de la 44.000 de suedezi care au fost evaluați medical între vârstele de 64 și 99 de ani, fiind apoi urmăriți timp de până la 35 de ani prin registrele medicale. Din acest grup, 1.224 de persoane (2,7%) au ajuns la vârsta de 100 de ani, marea majoritate (85%) fiind femei.
Studiul a analizat 12 biomarkeri sanguini legați de inflamație, metabolism, funcțiile hepatice și renale, precum și de potențiala malnutriție și anemie. Rezultatele au arătat că cei care au împlinit 100 de ani aveau, în general, niveluri mai scăzute de glucoză, creatinină și acid uric începând cu vârsta de 60 de ani.
Mai mult, centenarii prezentau rareori valori extreme – fie prea ridicate, fie prea scăzute – pentru majoritatea biomarkerilor. De exemplu, foarte puțini dintre centenari aveau un nivel de glucoză peste 6,5 mmol/L sau un nivel de creatinină peste 125 µmol/L mai devreme în viață.
Riscuri mai mari pentru celelalte grupe sanguine
Cercetări publicate în BMC Medicine confirmă că persoanele cu grupe sanguine non-O (A, B și AB) prezintă un risc crescut de deces, în special din cauze cardiovasculare.
Un studiu amplu realizat de cercetători de la Institutul Național de Cancer din SUA și Universitatea de Științe Medicale din Teheran a urmărit un grup de 50.045 de persoane cu vârsta peste 40 de ani din Iran începând din 2004. Rezultatele au arătat că persoanele cu grupe sanguine non-O au avut, în medie, un risc cu 9% mai mare de deces din cauze medicale și cu 15% mai mare de a muri din cauze cardiovasculare.
Conform WebMD, persoanele cu grupele sanguine A, B sau AB prezintă un risc mai crescut de tromboembolism venos (TEV), o afecțiune în care sângele formează cheaguri în venele profunde, cum sunt cele din picioare, acestea putând migra uneori către plămâni.
Un studiu de dimensiuni mai reduse a arătat, de asemenea, că persoanele cu probleme de memorie aveau de obicei grupa sanguină AB mai frecvent decât orice altă grupă.
Genetica nu este totul: stilul de viață rămâne esențial
Deși aceste descoperiri sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că genetica reprezintă doar o parte a ecuației longevității.
„Nu este suficient să ai gene bune”, a subliniat profesorul Kim. Dovezile științifice arată în mod constant că factori precum o dietă echilibrată, activitate fizică regulată, bunăstarea emoțională și accesul la servicii medicale preventive sunt la fel de vitale pentru a atinge o bătrânețe îndelungată și sănătoasă.
Arash Etemadi, autorul principal al studiului din BMC Medicine, explică implicațiile practice: „Aceste rezultate pot avea implicații pentru screeningul riscurilor la indivizii cu anumite grupe sanguine. Medicii evaluează riscul bolilor cardiovasculare și al decesului pe baza mai multor ‘factori de risc’; unii dintre aceștia – precum fumatul și obezitatea – sunt modificabili, iar alții – precum vârsta și sexul – nu sunt. Prin urmare, ar trebui probabil să considerăm grupa sanguină a oamenilor ca pe un potențial factor nemodificabil care contribuie la risc.”
Ce poți face pentru a-ți maximiza șansele de longevitate
Deși nu putem alege grupa sanguină cu care ne naștem, putem acționa proactiv pentru a preveni afecțiunile asociate cu profilul nostru genetic:
Monitorizare medicală regulată: Urmărirea valorilor funcțiilor renale și hepatice, precum și a nivelurilor de glucoză și acid uric pe măsură ce îmbătrânim reprezintă o strategie rezonabilă de prevenție.
Abordare personalizată: Medicii pot opta pentru o abordare mai viguroasă în ceea ce privește factorii de risc modificabili la persoanele cu grupe sanguine non-O, care prezintă un risc cardiovascular mai ridicat.
Stil de viață sănătos: Indiferent de grupa sanguină, menținerea unei greutăți corporale optime, renunțarea la fumat, alimentația echilibrată și exercițiul fizic regulat rămân pilonii fundamentali ai longevității.
Prevenție țintită: Cunoașterea riscurilor asociate grupei tale sanguine permite o atenție sporită asupra anumitor simptome și o participare mai activă la programele de screening recomandate.
Studiile actuale sugerează că, deși grupa sanguină O poate oferi un avantaj biologic, secretul unei vieți lungi rezidă în echilibrul dintotdeauna dintre natură și educație. Cercetările viitoare vor clarifica mecanismele exacte prin care grupa sanguină influențează longevitatea, dar până atunci, mesajul este clar: indiferent de genetică, alegerile pe care le facem zilnic în privința sănătății noastre contează enorm.
Karin Modig, profesor asociat în epidemiologie la Institutul Karolinska, subliniază că, deși șansa joacă probabil un rol la un moment dat în atingerea unei vârste excepționale, faptul că diferențele în biomarkeri pot fi observate cu mult timp înainte de deces sugerează că atât genele, cât și stilul de viață contribuie semnificativ la longevitate.
