Din cuprinsul articolului
Un studiu de amploare readuce în atenție una dintre cele mai sensibile teme din practica medicală: utilizarea antipsihoticelor la pacienții cu demență și riscurile serioase care pot însoți aceste tratamente. Cercetările recente indică o legătură clară între risperidonă, un medicament prescris frecvent pentru controlul simptomelor comportamentale, și un risc crescut de accident vascular cerebral (AVC), inclusiv în rândul pacienților fără antecedente cardiovasculare.
Descoperirea ridică semne de întrebare importante privind siguranța acestor terapii, mai ales în cazul persoanelor vârstnice, considerate deja o categorie vulnerabilă.
Ce au analizat cercetătorii
Studiul se bazează pe date colectate pe parcursul a aproape 20 de ani din sistemul medical britanic, fiind una dintre cele mai extinse analize realizate până acum pe această temă. Cercetătorii au comparat evoluția pacienților diagnosticați cu demență care au primit tratament cu risperidonă cu cea a pacienților care nu au fost tratați cu antipsihotice.
Rezultatele arată că persoanele care au urmat tratamentul cu risperidonă au avut un risc cu aproximativ 28% mai mare de a suferi un accident vascular cerebral, comparativ cu cei care nu au primit acest tip de medicație.
Un risc prezent și la pacienții fără boli cardiovasculare
Un aspect esențial al studiului este faptul că riscul crescut de AVC a fost observat inclusiv la pacienți fără istoric de boli cardiovasculare. Cu alte cuvinte, chiar și persoanele care nu suferiseră anterior un accident vascular cerebral sau nu aveau afecțiuni cardiace cunoscute au fost afectate.
Această constatare sugerează că risperidona ar putea reprezenta un factor de risc independent pentru AVC, nu doar un element care agravează o vulnerabilitate preexistentă.
De ce este risperidona atât de des utilizată în demență
Risperidona nu tratează cauza demenței, ci este utilizată pentru a controla simptomele comportamentale, precum agitația, agresivitatea, iritabilitatea sau tulburările severe de comportament. Aceste manifestări pot deveni extrem de greu de gestionat atât pentru pacienți, cât și pentru îngrijitori, motiv pentru care medicamentul este prescris relativ frecvent.
Totuși, datele din literatura medicală arată că antipsihoticele sunt uneori utilizate mai mult decât ar fi strict necesar, ca soluție rapidă în lipsa altor intervenții. Legătura cu riscul crescut de AVC completează alte dovezi care sugerează că aceste medicamente pot fi asociate și cu mortalitate crescută, infecții sau tulburări cardiovasculare, mai ales în primele săptămâni de tratament.
Ce spun specialiștii despre utilizarea antipsihoticelor
Experții subliniază că risperidona nu ar trebui eliminată complet din opțiunile terapeutice, însă utilizarea sa trebuie să fie atent justificată și riguros monitorizată. Ghidurile actuale recomandă ca tratamentele medicamentoase să fie luate în considerare doar atunci când intervențiile non-medicamentoase nu dau rezultate și când simptomele comportamentale pun în pericol pacientul sau persoanele din jur.
Medicii insistă asupra evaluării atente a cauzelor care pot declanșa agitația, precum durerea, infecțiile, anxietatea sau schimbările de mediu, și asupra limitării tratamentului la doza minimă eficientă, pe o perioadă cât mai scurtă. Monitorizarea constantă pentru semne neurologice sau cardiovasculare rămâne esențială.
Decizia de a iniția sau continua un astfel de tratament ar trebui luată împreună cu familia pacientului, mai ales în contextul în care persoanele cu demență au adesea o capacitate redusă de a recunoaște sau comunica efectele adverse.
Ce trebuie să știe pacienții și aparținătorii
Pentru pacienți și îngrijitori, mesajul principal este că tratamentul cu risperidonă nu trebuie întrerupt brusc fără aviz medical. Orice îngrijorare legată de riscuri trebuie discutată cu medicul curant, care poate evalua raportul dintre beneficii și riscuri în funcție de fiecare caz în parte.
Aparținătorii ar trebui să fie atenți la simptome precum slăbiciune bruscă a feței sau membrelor, dificultăți de vorbire, confuzie accentuată sau tulburări de vedere. Acestea pot fi semne ale unui accident vascular cerebral și necesită intervenție medicală de urgență.
Un semnal de alarmă pentru practica medicală
Faptul că risperidona, un medicament utilizat pe scară largă în demență, este asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral reprezintă un semnal de alarmă important pentru sistemul medical. Deși poate fi utilă în anumite situații, utilizarea sa trebuie să fie atent cântărită, personalizată și monitorizată constant.
Informarea corectă a pacienților și a familiilor acestora, alături de o abordare prudentă din partea medicilor, rămâne esențială pentru reducerea riscurilor și pentru asigurarea celei mai bune îngrijiri posibile persoanelor care trăiesc cu demență.
Sursa: CSID
