Din cuprinsul articolului
Amenințarea unui Al Treilea Război Mondial este percepută tot mai intens față de anii anteriori, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Rusia, Ucraina și mai multe state europene. În ultimele săptămâni, Moscova a transmis avertismente directe către Finlanda și Suedia, două țări nordice care, potrivit oficialilor ruși, s-ar putea confrunta inclusiv cu riscul unor atacuri militare majore, chiar și de natură nucleară.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO, coroborată cu apropierea geografică a Finlandei de granița rusă, este percepută de Kremlin drept o amenințare serioasă la adresa securității naționale. În același timp, negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina nu au înregistrat progrese semnificative, ceea ce amplifică îngrijorarea la nivel european și menține Rusia într-o stare de alertă ridicată.
De ce Rusia amenință Finlanda și Suedia
Cele două state nordice, care timp de decenii au adoptat o politică de neutralitate, și-au schimbat fundamental statutul geopolitic prin integrarea în Alianța Nord-Atlantică. Ca reacție directă la această decizie, Rusia a început să își consolideze prezența militară la granița cu Finlanda și a reactivat Districtul Militar Leningrad.
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a declarat că Finlanda și Suedia au devenit automat ținte militare pentru Rusia după aderarea la NATO. Fostul premier rus a afirmat că integrarea celor două state într-un bloc considerat „ostil” deschide posibilitatea unor atacuri, inclusiv cu armament nuclear.
Declarațiile sale au intensificat temerile privind o posibilă escaladare a conflictului dincolo de granițele Ucrainei.
Rusia reacționează la posibilul deplasament de trupe occidentale în Ucraina
Fostul ministru al Apărării, Serghei Șoigu, a criticat ideea unei așa-numite „coaliții a celor dispuși”, promovată de Regatul Unit, susținând că orice contingent militar occidental trimis în Ucraina ar fi perceput de Moscova drept „forță de ocupație”.
Potrivit lui Șoigu, conflictul din Ucraina a izbucnit tocmai din cauza încercărilor NATO de a construi infrastructură militară într-un teritoriu pe care Rusia îl consideră parte a istoriei și suveranității sale. El a avertizat că desfășurarea de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean ar putea duce la un conflict direct între Rusia și NATO.
Oficialul rus a subliniat că o asemenea confruntare ar putea escalada până la un război nuclear și a menționat inclusiv posibilitatea reluării testelor atomice în regiunea Arctică.
Putin respinge planul de pace și continuă ofensiva
Rusia a respins recent un plan de pace propus de Statele Unite, care prevedea înghețarea liniei frontului și recunoașterea controlului rus asupra Crimeei. Moscova a impus condiții dure, printre care demisia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și acceptarea suveranității Rusiei asupra teritoriilor anexate, potrivit sursei.
Deși Vladimir Putin a anunțat un armistițiu între 8 și 10 mai, cu ocazia Zilei Victoriei, Ucraina și mai mulți analiști internaționali au catalogat acest gest drept o manevră înșelătoare. În noaptea în care armistițiul a fost anunțat, Rusia a lansat peste 100 de drone asupra mai multor regiuni ucrainene, atacuri soldate cu victime civile.
Evoluția evenimentelor menține un climat de tensiune extremă la nivel global, iar avertismentele privind un conflict de amploare între marile puteri revin tot mai des în discursul liderilor politici și militari.
