Sari la conținut

Patru suplimente pe care să le eviți neapărat dacă iei tratament pentru hipertensiune. Interacțiuni periculoase

Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei

Hipertensiunea se tratează cu pastile, dar se poate strica dintr-un gest aparent banal. Unele suplimente alimentare, folosite „pentru energie”, „imunitate” sau „slăbit”, pot interacționa cu medicamentele pentru tensiune și pot face tratamentul mai puțin eficient, pot crește riscul de reacții adverse sau pot duce la scăderi prea mari ale tensiunii.

Patru produse apar constant în avertismentele farmaciștilor și în literatura medicală: ginseng, rădăcină de lemn-dulce, sunătoare și ceai verde.

Pentru România, subiectul e relevant și prin prisma consumului ridicat de suplimente „naturiste”, adesea luate fără a fi raportate medicului de familie sau cardiologului. În hipertensiune, tocmai această omisiune poate fi riscantă.

Citeste si…

De ce contează interacțiunile dintre suplimente și pastilele de tensiune

Medicamentele antihipertensive nu lucrează toate la fel. Unele elimină apă și sodiu prin rinichi (diureticele), altele încetinesc pulsul (beta-blocantele), altele relaxează vasele de sânge (inhibitori ECA, sartani, blocante de calciu). Un supliment poate:

  • reduce absorbția unei pastile

  • accelera metabolizarea ei în ficat și intestin

  • amplifica efectul, ducând la tensiune prea mică, amețeală, leșin

  • modifica electroliții (potasiu, sodiu), crescând riscul de aritmii

Riscul nu este teoretic. Există studii clinice care arată scăderi importante ale expunerii la medicament atunci când acesta este combinat cu anumite produse vegetale, inclusiv ceaiul verde.

Citeste si…

1) Ginsengul, „energie” cu efecte imprevizibile în combinații

Ginsengul (Panax ginseng, Panax quinquefolius) este promovat pentru energie, stres, imunitate și „tonus”. În unele contexte poate avea efect vasodilatator, deci poate contribui la scăderea tensiunii. Tocmai aici apare problema: în combinație cu tratamentul antihipertensiv, efectele pot deveni greu de anticipat.

Datele despre interacțiuni sunt amestecate. Un studiu mic nu a găsit modificări relevante ale efectului losartanului, însă alte cercetări au sugerat posibile interacțiuni cu diuretice precum furosemidul. Concluzia practică a farmaciștilor este una prudentă: dacă pacientul ia diuretice sau are tensiune dificil de controlat, ginsengul nu e o alegere sigură fără acord medical.

Citeste si…

Semnale de alarmă: amețeală, slăbiciune, palpitații, tensiune oscilantă după introducerea ginsengului.

2) Rădăcina de lemn-dulce, una dintre cele mai rapide căi spre tensiune mai mare

Lemnul-dulce (Glycyrrhiza glabra) este un caz aparte. Nu vorbim doar despre o interacțiune subtilă, ci despre un produs care poate crește tensiunea în sine, chiar la doze considerate mici.

Cheia este acidul glicirizic (glycyrrhizic acid, GA). Într-un studiu clinic recent, o doză zilnică de numai 100 mg GA a fost asociată cu creșteri semnificative ale tensiunii arteriale la participanți sănătoși, ceea ce i-a făcut pe cercetători să discute despre reconsiderarea pragurilor „sigure”.

Citeste si…

În paralel, lemnul-dulce poate produce un tablou tipic de „pseudo-hiperaldosteronism”, adică retenție de sodiu și pierdere de potasiu. În asociere cu diuretice, această pierdere de potasiu poate deveni periculoasă, cu risc de aritmii.

De reținut: lemnul-dulce poate apărea și în ceaiuri, siropuri, produse „naturiste” pentru stomac sau gât, nu doar în suplimente.

3) Sunătoarea, planta care „taie” efectul multor medicamente, inclusiv antihipertensive

Sunătoarea (Hypericum perforatum) este folosită pentru simptome de depresie ușoară sau tulburări legate de menopauză. Problema este că are una dintre cele mai cunoscute capacități de interacțiune medicamentoasă.

Mecanismul principal este inducția enzimelor metabolice, în special CYP3A4, dar și a transportorilor intestinali. Rezultatul: scade concentrația în sânge a unor medicamente, deci tratamentul poate deveni mai slab, chiar dacă pacientul își ia pastilele corect.

Există date că sunătoarea reduce expunerea la nifedipină și verapamil (medicamente folosite inclusiv în hipertensiune). Unele analize discută această interacțiune ca fiind clinic relevantă.

Consecință practică: un pacient își poate măsura tensiunea acasă, vede valori crescute și crede că „pastilele nu mai merg”, când de fapt sunătoarea a redus efectul lor.

4) Ceaiul verde, sănătos în general, dar problematic cu anumite pastile de tensiune

Ceaiul verde este asociat frecvent cu beneficii cardiometabolice, inclusiv efecte antioxidante. Totuși, în combinație cu unele antihipertensive poate deveni o surpriză neplăcută.

Un studiu clinic randomizat, de tip crossover, pe voluntari sănătoși a arătat că o singură ingestie de ceai verde preparat a inhibat semnificativ absorbția intestinală a nadololului (beta-blocant). Efectul a fost suficient de mare încât autorii au vorbit despre o scădere substanțială a expunerii la medicament.

În articolele de sinteză și recomandările practice, atenția se extinde și către situații în care ceaiul verde ar putea influența metabolismul unor medicamente precum lisinoprilul, mai ales dacă se folosesc extracte concentrate.

Aici apare nuanța importantă: una este să bei ocazional ceai verde, alta este să iei extracte sau capsule, care au concentrații mult mai mari.

Atenție și la suplimentele care scad tensiunea: pot duce la hipotensiune când sunt „dublate” de tratament

Există și partea cealaltă. Anumite suplimente au efect hipotensor moderat și, asociate cu medicația, pot duce la:

  • tensiune prea mică

  • amețeală la ridicare

  • căderi, accidentări

  • vedere încețoșată, stare de leșin

În această zonă sunt discutate frecvent vitamina D, coenzima Q10, usturoiul, scorțișoara sau melatonina, dar eficiența și dozele diferă mult de la un studiu la altul. Recomandarea practică rămâne aceeași: nu se adaugă nimic „pentru inimă” peste tratament fără discuție cu medicul.

Când trebuie cerut ajutor medical rapid

Hipertensiunea poate fi tăcută ani la rând, dar urgențele sunt reale. În practica clinică, valori de 180/120 mmHg sau mai mari sunt considerate critice, mai ales dacă apar simptome precum durere de cap severă, dificultăți de respirație, durere toracică, tulburări de vedere, confuzie. În astfel de situații se recomandă evaluare medicală imediată.

Ce să faci dacă iei tratament pentru tensiune și vrei suplimente

Cea mai simplă regulă este și cea mai ignorată: spune medicului și farmacistului tot ce iei, inclusiv ceaiuri și produse „naturiste”.

Mai pragmatic:

  • verifică eticheta și caută ingredientul activ (ex. glycyrrhizic acid la lemn-dulce)

  • evită extractele concentrate fără indicație medicală

  • introdu un singur produs nou o dată, ca să poți observa efectele

  • măsoară tensiunea consecvent timp de 7-10 zile după orice schimbare

Acest articol are un rol informativ și nu înlocuiește sfaturile medicului. Pentru orice decizie privind tratamentul, consultați un specialist.
avatar image
Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Follow us on GoogleNews Doctorul zilei whatsapp channel