Din cuprinsul articolului
Sezonul actual al gripei se conturează ca unul deosebit de agresiv, iar specialiștii avertizează că virusul nu trebuie tratat superficial. Deși mulți consideră gripa o afecțiune minoră, realitatea medicală arată că aceasta poate provoca complicații serioase, inclusiv la persoane fără boli cronice.
Un aspect îngrijorător este frecvența crescută a infecțiilor în rândul copiilor și adulților tineri. Totuși, pe măsură ce sezonul avansează, adulții vârstnici vor reprezenta o proporție tot mai mare dintre cazurile severe, ceea ce accentuează necesitatea unei atenții sporite.
Primele simptome ale gripei și cum se diferențiază de răceală
Gripa se instalează, de regulă, brusc și intens, un element care o diferențiază clar de răceala comună. Pacienții pot identifica de obicei cu precizie momentul apariției simptomelor. Printre primele semne se numără febra apărută rapid, durerile de cap și musculare pronunțate, frisoanele, starea accentuată de oboseală și simptomele respiratorii precum tusea, rinoreea sau durerile în gât.
La copii, tabloul clinic poate fi diferit, fiind frecvente manifestările digestive precum dureri abdominale, greață, vărsături sau refuzul alimentației. Aceste simptome pot induce în eroare părinții și întârzia diagnosticul corect. Deși semnele gripei se suprapun parțial cu cele ale altor infecții respiratorii, severitatea și debutul brusc sunt indicii importante. În lipsa testării specifice, diferențierea între gripă, COVID-19 sau alte virusuri rămâne dificilă.
Ce trebuie făcut atunci când apar simptomele
Contactarea rapidă a medicului este esențială de îndată ce apar primele simptome. Există antivirale care pot reduce durata și severitatea bolii, însă eficiența lor este maximă dacă tratamentul începe în primele 48 de ore de la debut. Acest aspect este crucial mai ales pentru persoanele cu risc crescut, cum ar fi cei cu afecțiuni pulmonare cronice.
Semnale care impun evaluare medicală imediată includ reapariția febrei după o ameliorare aparentă, posibil semn al unei infecții bacteriene secundare, și semne de deshidratare, cum ar fi amețeala, urinarea rară sau senzația de slăbiciune accentuată.
În cazul îmbolnăvirii, izolarea la domiciliu nu este doar o recomandare de bun-simț, ci o măsură de protecție pentru întreaga comunitate. Hidratarea corespunzătoare, controlul febrei și al durerilor și gestionarea simptomelor respiratorii rămân pilonii esențiali ai îngrijirii la domiciliu.
Vaccinarea antigripală, cea mai eficientă protecție
Vaccinarea rămâne cea mai sigură și eficientă metodă de reducere a riscului de boală severă, spitalizare și deces. Chiar dacă nu previne complet infectarea, vaccinul scurtează durata bolii și reduce semnificativ riscul de complicații. Imunitatea se instalează la aproximativ două săptămâni după administrare, ceea ce face ca vaccinarea timpurie să fie recomandată, dar eficientă și mai târziu în sezon.
Creșterea numărului de decese pediatrice asociate gripei subliniază un adevăr esențial: gripa nu este o infecție banală. Într-un sezon deja dificil, deciziile informate, recunoașterea rapidă a simptomelor, accesul prompt la îngrijire medicală și vaccinarea pot face diferența între o evoluție controlabilă și una cu consecințe grave.
Sursa: CSID

