Din cuprinsul articolului
Un fost pompier din San Francisco, SUA, diagnosticat cu cancer pulmonar în stadiul 4, spune că a ajuns să-și caute salvarea prin donații, după ce asiguratorul i-a refuzat acoperirea tratamentului recomandat de medici.
Familia lui Ken Jones susține că decizia companiei de asigurări „înseamnă că trebuie să stea și să cerșească” pentru viața lui, deși bărbatul și-a petrecut cariera „intrând în clădiri în flăcări și inhalând fum toxic” ca să-i protejeze pe alții.
Cazul a stârnit reacții puternice în oraș, inclusiv din partea șefei Departamentului de Pompieri, Jeanine Nicholson, care a spus că pompierii nu ar trebui să fie puși să „cerșească pentru viețile lor”.
Tratament refuzat, apel respins, costuri estimate la 50.000 de dolari
Ken Jones are 70 de ani și a lucrat 17 ani ca pompier în San Francisco. A fost diagnosticat în martie 2025 cu adenocarcinom, cel mai frecvent tip de cancer pulmonar din categoria cancerelor pulmonare non-microcelulare. Medicii i-au recomandat o schemă care include chimioterapie și imunoterapie, însă asiguratorul, Blue Shield of California, ar fi refuzat acoperirea, inclusiv după un apel formulat de oncologi.
Potrivit relatărilor, costul tratamentului fără asigurare ar fi în jur de 50.000 de dolari. Familia a deschis un cont GoFundMe, iar campania a depășit ținta inițială.
Într-o poziție publică, un purtător de cuvânt al Blue Shield a refuzat să comenteze cazul punctual, invocând confidențialitatea pacientului, dar a transmis criterii generale pentru autorizarea tratamentelor și a încurajat membrii să contacteze compania pentru nelămuriri.
„Profitul contează mai mult decât viața tatălui meu”
Momentul care a dat amploare poveștii a fost apariția familiei la Primăria din San Francisco, în fața Health Service Board, instituția care supervizează relația orașului cu furnizorii de asigurări pentru angajații publici.
„Astăzi sunt forțată să stau aici și să implor, pentru că o companie de asigurări a decis că profitul contează mai mult decât viața unui om care și-a petrecut cariera protejând acest oraș”, a spus fiica lui, Rachel Jones, potrivit presei locale.
Soția lui, Helen, și ea veterană a Departamentului de Pompieri, a vorbit despre amploarea bolii, menționând tumori metastatice inclusiv în oase și creier.
De ce pompierii sunt considerați o categorie cu risc oncologic crescut
Jones spune că boala ar fi legată de anii în care a inhalat fum și toxine la intervenții. Afirmația nu este lipsită de suport științific.
American Lung Association arată că pompierii sunt expuși repetat la fum și substanțe toxice și menționează un risc crescut pentru probleme pulmonare și pentru anumite tipuri de cancer, subliniind importanța prevenției și a screeningului în funcție de criteriile de risc.
Iar una dintre cele mai importante confirmări a venit în 2022–2023, când Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, organism al OMS, a clasificat expunerea ocupațională ca pompier drept carcinogenă pentru oameni, încadrând-o în Grupul 1. Concluzia s-a bazat pe evaluarea literaturii științifice disponibile privind riscul de cancer asociat meseriei.
Se poate întâmpla așa ceva și în România?
În România nu există un sistem de asigurări medicale ca în SUA, în care o companie privată poate decide direct dacă plătește sau nu o schemă oncologică, însă există alte două vulnerabilități reale:
-
Accesul la tratamente inovatoare poate fi întârziat prin criterii de includere, liste de compensare, birocrație și diferențe între centre. Pacienții pot ajunge să plătească din buzunar investigații sau medicamente adiacente, ori să caute soluții prin donații atunci când timpul medical nu are răbdare.
-
Pentru bolile profesionale, inclusiv cancerele asociate expunerilor toxice, problema majoră este recunoașterea, documentarea și traseul administrativ. Nu orice expunere devine automat „boală profesională”, iar dovada poate fi greu de construit după ani de serviciu.
Cu alte cuvinte, în România nu vorbim de un refuz comercial explicit al asiguratorului, ci de un context în care uneori tratamentul există, dar drumul până la el se mișcă prea lent pentru ritmul bolii.
Un caz care nu e doar despre un om, ci despre un sistem
În San Francisco, șefa pompierilor a spus că situația nu ar fi singulară și că, fără schimbări, nu va fi nici ultima.
Cazul Ken Jones pune reflectorul pe o întrebare incomodă, valabilă oriunde, nu doar în SUA. Ce se întâmplă atunci când o meserie cu risc mare îți consumă sănătatea, iar când ajungi pacient, începe lupta cu hârtiile, aprobările și filtrele de cost.
În final, povestea nu e despre o campanie de donații reușită. E despre un om care a lucrat în serviciul public și ajunge să-și negocieze supraviețuirea, la microfon, în fața unei instituții.
