Din cuprinsul articolului
Vineri, 16 ianuarie, Curtea Constituțională a României a amânat deliberările privind reforma pensiilor magistraților pentru 11 februarie, în timp ce Curtea de Apel București urmează să decidă asupra cererilor de suspendare a judecătorilor CCR Mihai Busuioc și Dacian Dragoș.
Află detalii despre implicațiile acestor hotărâri asupra justiției și pensiilor speciale.
Contextul actual: CCR și reforma pensiilor magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, vineri, 16 ianuarie, deliberările privind sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) referitoare la noul proiect de lege privind reforma pensiilor magistraților.
Termenul a fost mutat pentru 11 februarie 2026, ceea ce prelungește incertitudinea asupra modului în care vor fi reglementate drepturile de pensie pentru judecători și procurori, scrie Agerpes.
Judecătorii spun că au nevoie de timp „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026”, potrivit unui comunicat transmis vineri de CCR.
Pronunțarea pe obiecția ÎCCJ a mai fost amânată de trei ori până vineri, pe 10, 28 și 29 decembrie, ultimele două fiind cauzate de lipsa cvorumului. Atunci, patru judecători susținuți de PSD au ieșit de la ultima ședință și nu s-au mai întors.
Proiectul inițial al Guvernului Bolojan urmărește modificări semnificative în sistemul pensiilor speciale, inclusiv reglementări privind vârsta de pensionare și cuantumul pensiei. Însă sesizarea ICCJ ridică probleme de constituționalitate care, potrivit magistraților, pot afecta independența justiției și drepturile câștigate în sistemul actual.
Amânarea deciziei la CCR reflectă complexitatea acestui proces și divergențele de interpretare juridică între instanțele implicate, dar și între forma actuală a proiectului de lege și standardele constituționale privind egalitatea și neachizițiile de drepturi.
Curtea de Apel București: Suspendarea judecătorilor CCR contestată
Tot vineri, 16 ianuarie, Curtea de Apel București este așteptată să se pronunțe asupra cererilor de suspendare a actelor de numire a doi judecători ai Curții Constituționale: Mihai Busuioc și Dacian Dragoș.
Aceste cereri au fost depuse la sfârșitul anului trecut și vizează modalitatea prin care cei doi au fost numiți în funcție, fiind contestate procedural.
Decizia Curții de Apel poate avea consecințe importante asupra componenței CCR și, implicit, asupra deliberărilor privind reforma pensiilor sau alte acte normative supuse controlului constituțional. Hotărârea vine într-un moment delicat, în care justiția se află sub un puternic scrutin public și politic.
Unul dintre completurile instanței a respins anterior cererea de recuzare a judecătoarei care ar urma să decidă în acest dosar, ceea ce subliniază disputele juridice intense din cadrul procesului.
Ce înseamnă aceste decizii pentru justiție și pensii speciale
Ambele decizii, cea de la CCR privind reforma pensiilor și cea de la Curtea de Apel București privind suspendarea judecătorilor, reflectă tensiunile din sistemul judiciar românesc. Impactul acestor hotărâri ar putea influența:
- Modificarea pensiilor speciale pentru magistrați, în contextul discuțiilor despre echitate și sustenabilitate fiscală;
- Stabilitatea și independența Curții Constituționale, în lumina contestațiilor privind numirile în funcție;
- Încrederea publică în actul de justiție, prin modul în care sunt gestionate litigiile sensibile din perspectiva constituțională.
Relevanța acestora depășește sfera juridică, afectând agenda politică și percepția asupra reformelor din sistemul public. Dezbaterile despre pensiile speciale și rolul tribunalelor constituționale sunt tot mai puternice, iar deciziile anticipate de instituțiile statului vor avea ecouri la nivel societal.
