Din cuprinsul articolului
Un sindrom neurologic rar, numit „Alice în Țara Minunilor”, caracterizat prin distorsiuni bizare ale percepției, a fost asociat într-o analiză recentă cu mai multe medicamente folosite în neurologie, psihiatrie și pediatrie.
Cele mai puternice semnale din baza globală de farmacovigilență a Organizației Mondiale a Sănătății au apărut pentru montelukast, iar la adulți și pentru sertralină, topiramat și aripiprazol. La copii, un semnal puternic a fost raportat pentru metilfenidat.
Cercetătorii subliniază că studiul nu dovedește cauzalitatea, însă poate ajuta medicii să recunoască mai repede simptomatologia și să investigheze dacă tratamentul urmat ar putea fi un declanșator.
Ce este sindromul „Alice în Țara Minunilor”
Sindromul „Alice în Țara Minunilor” (AIWS, din engleză Alice in Wonderland syndrome) descrie episoade în care creierul procesează greșit dimensiunea corpului și a obiectelor din jur.
Pacientul poate trăi senzații precum:
-
micropsie sau macropsie (obiectele par mult mai mici sau mult mai mari)
-
modificări ale percepției timpului (secundele par minute sau invers)
-
senzația că plutește sau că propriul corp își schimbă dimensiunea
Un element important, menționat de autori, este că în multe cazuri oamenii își păstrează discernământul și își dau seama că percepția este distorsionată, ceea ce îl diferențiază de psihoze.
Sindromul a fost numit în 1955 de psihiatrul John Todd, inspirat de romanul lui Lewis Carroll.
Ce a analizat studiul și ce medicamente apar cel mai des
Echipa coordonată de Diane A. Merino de la Université Côte d’Azur și Spitalul Universitar din Nisa a folosit VigiBase, baza OMS pentru raportarea reacțiilor adverse. Cercetătorii au identificat 87 cazuri raportate până în decembrie 2024
Cazurile au inclus:
-
26 pacienți pediatrici (vârstă medie 7 ani)
-
45 pacienți adulți (vârstă medie 41 ani)
În analiză au contat nu doar numărul de raportări, ci și „forța semnalului” statistic (disproporționalitate).
Cele mai puternice semnale de asociere
-
Montelukast a avut cel mai puternic semnal, atât la adulți, cât și la copii (IC 4.2 la adulți, IC 3.2 la copii).
-
La copii a mai apărut un semnal important pentru metilfenidat (IC 2.3).
-
La adulți au existat semnale puternice pentru sertralină, topiramat, montelukast și aripiprazol.
Autorii atrag atenția că raportările despre vaccinuri COVID au fost numeroase ca volum, dar nu au avut un semnal statistic semnificativ în această analiză.
Cât de grav poate fi și dacă trece
În baza de date analizată:
-
aproximativ 64% dintre cazuri au fost clasificate drept „serioase”
-
în jur de 80% dintre pacienți au fost raportați ca recuperați sau în recuperare (din cazurile cu rezultat documentat)
O parte dintre reacțiile adverse au dus la spitalizare, iar un procent mic a fost descris drept amenințător de viață.
Neurologul Hope O’Brien, care a comentat analiza pentru Medscape, a subliniat că studiul este „explorator” și generativ de ipoteze, dar important pentru faptul că simptomele se remit frecvent după întreruperea medicamentului suspect, în cazurile unde acesta a fost considerat declanșator.
Există aceste medicamente și în România
Da. Toate substanțele menționate în analiză sunt folosite și în România, în practică medicală uzuală, în funcție de diagnostic și indicație.
Pe scurt:
-
montelukast este utilizat pentru astm și rinită alergică
-
sertralina este un antidepresiv din clasa SSRI
-
topiramatul se folosește în epilepsie și uneori în profilaxia migrenei
-
aripiprazolul este un antipsihotic atipic
-
metilfenidatul este folosit în ADHD (în regim strict, pe rețetă specială și cu monitorizare)
Asta înseamnă că, deși sindromul este rar, situația este relevantă și pentru România, fiindcă vorbim despre medicamente care există în scheme terapeutice curente.
Ce ar trebui să știe pacienții și familiile
Mesajul practic din studiul OMS nu este „nu mai luați medicamentele”. Mesajul este să nu fie ignorate simptomele neobișnuite care pot apărea în timpul tratamentului.
Semnele care merită discutate rapid cu medicul includ:
-
episoade în care obiectele par deformate ca dimensiune
-
senzația că timpul curge anormal
-
senzații corporale stranii, ca plutirea, micșorarea sau mărirea corpului
Autorii avertizează că pacienții de multe ori nu raportează spontan aceste simptome, din rușine sau pentru că se tem că vor fi considerați „instabili psihic”, ceea ce duce la subdiagnosticare.
De ce montelukastul ridică deja semne de întrebare
Faptul că montelukastul apare cu cel mai puternic semnal în această analiză se potrivește cu istoricul său de atenționări privind efecte neuropsihiatrice.
Mai multe autorități de reglementare au emis avertismente privind evenimente precum schimbări de comportament, depresie sau idei suicidare, recomandând oprirea tratamentului dacă apar simptome neuropsihiatrice.
De reținut
Sindromul „Alice în Țara Minunilor” rămâne o condiție rară, dar analiza bazată pe VigiBase aduce o idee clară pentru practica medicală.
Atunci când apar distorsiuni vizuale sau ale percepției corporale în timpul tratamentelor precum montelukast, sertralină, topiramat, aripiprazol sau metilfenidat, medicii ar trebui să se gândească și la această posibilitate, iar pacienții să nu amâne discuția, pentru că în multe situații simptomele sunt reversibile.