Din cuprinsul articolului
„Au existat abuzuri, RMN-uri peste RMN-uri la pacienți fără indicație medicală” – Alexandru Rogobete justifică restricțiile din programele Monitor care au stârnit nemulțumiri în rândul pacienților cronici. Dar ce înseamnă, concret, noile reguli pentru cei diagnosticați cu diabet, boli cardiovasculare sau renale?
La aproape două săptămâni de la intrarea în vigoare a modificărilor controversate din programele naționale de sănătate, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a ieșit public pentru a clarifica ce se întâmplă cu investigațiile imagistice decontate de stat. Declarațiile sale vin după valul de nelămuriri și critici din partea pacienților cu boli cronice care s-au trezit că nu mai au acces prioritar la investigații precum RMN sau CT, așa cum beneficiau până în decembrie 2025.
Pacienții oncologici rămân prioritari – fără nicio schimbare
Ministrul a ținut să liniștească cel puțin o categorie de pacienți: cei diagnosticați cu cancer.
„Pacienții de oncologie beneficiază de investigațiile de imagistică RMN, de exemplu, sau computer tomograf sau alte investigații de înaltă performanță în termenul de 5 zile, pentru că în cazul oncologiei se fac investigații seriate, adică se monitorizează tumora prin imagistică constant. Este nevoie și de 20 de computere tomografe, de exemplu, pentru un pacient oncologic care a făcut o cură de chimioterapie”, a explicat Alexandru Rogobete joi, la Antena 3 CNN.
El a insistat: „În zona oncologiei nu se schimbă absolut nimic, rămân cu aceeași prioritate ca timp.”
Ce înseamnă asta concret:
- Pacienții oncologici continuă să facă investigații în maximum 5 zile lucrătoare de la solicitare
- Nu există restricții privind numărul de investigații
- Decontarea se face la nivel realizat (fără plafoane)
- Aceste reguli se aplică și pentru pacienții cu suspiciune de afecțiune oncologică
Conform comunicatului CNAS, aceleași facilități se aplică și pentru pacienții cu HIV/SIDA și tuberculoză care rămân asigurați complet până la vindecarea afecțiunii.
Noile reguli pentru diabetici, cardiopați și pacienții cu boli renale
Aici lucrurile se complică și tocmai aici au apărut nemulțumirile. Pentru pacienții din programele naționale de sănătate cu:
- Diabet zaharat
- Boli cardiovasculare
- Boli cerebrovasculare
- Boli neurologice
- Boli rare
- Boală cronică renală
s-au introdus restricții clare.
O singură investigație de înaltă performanță pe an, în 5 zile:
Ministrul Rogobete a explicat logica măsurii: „Protocoalele și ghidurile medicale recomandă o investigație pe an, adică recomandă investigații de înaltă performanță o dată pe an. Ori aceste investigații, care sunt recomandate de către protocoale, și anume o dată pe an, se vor deconta din programul Monitor.”
Ce înseamnă „investigații de înaltă performanță”:
- RMN (Rezonanță magnetică nucleară)
- CT (Computer tomograf)
- Scintigrafie
- Angiografie
Regulile concrete din 2026:
- O investigație de înaltă performanță pe an cu prioritate – se face în maximum 5 zile lucrătoare de la solicitare, cu decontare la nivel realizat (fără plafoane)
- Celelalte investigații (ecografii, analize de laborator, alte RMN-uri sau CT-uri suplimentare) se fac conform programării obișnuite, doar dacă furnizorul mai are fonduri
Practic, dacă un diabetic are nevoie de un RMN pentru monitorizarea complicațiilor vasculare, va primi bilet de tip Monitor și investigația se va face rapid, în 5 zile. Dar dacă în cursul aceluiași an medicul recomandă un al doilea RMN sau un CT pentru monitorizare suplimentară, pacientul va primi bilet obișnuit și va trebui să caute un furnizor care mai are bani în contract.
„Au existat abuzuri” – Justificarea ministrului
Alexandru Rogobete a apărat ferm măsura, invocând abuzuri în sistem:
„Nu este împotriva pacienților. Dar gândiți-vă faptul că nu a existat această reglementare care să țină cont și de ghidurile și protocoalele medicale. Au existat o serie de abuzuri, RMN-uri peste RMN-uri, computere tomografe peste computere tomografe la pacienți care nu aveau indicație medicală de așa ceva.”
El susține că această aliniere la protocoalele medicale va permite o distribuție mai echitabilă a resurselor: „Pacienții acuți vor avea acces mai rapid, pentru că aceste investigații MONITOR, care blocau capacitatea sistemului, vor fi limitate conform indicațiilor medicale reale.”
Problema identificată de minister:
- Unii pacienți cronici făceau multiple investigații pe an fără justificare medicală clară
- Accesul prioritar bloca capacitatea furnizorilor
- Pacienții cu afecțiuni acute (infecții urinare, colecistite, pneumonii) așteptau luni pentru analize
Ce se întâmplă în cazul urgențelor și complicațiilor?
Ministrul a încercat să liniștească și în acest sens: „Dacă apare o urgență medicală, evident că pacientul are prioritate, fiind urgență. Iar dacă se recomandă investigație suplimentară față de cea obligatorie odată pe an pentru reevaluarea și evoluția bolii, ea se va face într-un ritm programat.”
Problema: Definiția „urgenței” rămâne neclară. Ce se întâmplă dacă un diabetic dezvoltă o complicație vasculară acută, dar a folosit deja biletul Monitor pentru acel an? Ministerul nu oferă detalii concrete.
Cine beneficiază de programul Monitor?
Rogobete a clarificat că programul Monitor se adresează exclusiv celor deja diagnosticați și incluși în programele naționale.
„Dacă un pacient nu și-a descoperit boala oricum nu beneficia de programul Monitor, pentru că programul Monitor este destinat pacienților incluși în programele naționale de sănătate, adică cei diagnosticați”, a declarat ministrul.
Important: Beneficiile programului Monitor rămân valabile și pentru persoanele neasigurate dacă sunt incluse în programele naționale.
„Pe programele Monitor am păstrat beneficiile atât pentru asigurați, cât și pentru neasigurați. Adică toți pacienții care sunt în programele naționale de sănătate, fie că sunt asigurați, fie că nu sunt asigurați, beneficiază în continuare de toate investigațiile pentru patologia respectivă”, a precizat Rogobete.
Consultații și servicii în ambulatoriu – ce rămâne gratuit
Conform comunicatului CNAS, pacienții din programele naționale continuă să beneficieze de consultații gratuite la medicii de specialitate doar pentru prescrierea tratamentelor specifice din program.
Pentru pacienții cu diabet zaharat:
Gratuit, fără bilet de trimitere:
- Consultații la medicul de familie pentru prescrierea medicamentelor din program
- Consultații la medicul diabetolog sau nutriționist exclusiv pentru prescrierea medicamentelor și materialelor sanitare (insulină, glucometru, teste)
- Consultații pentru recomandarea investigației HbA1c
- Bilete de trimitere pentru efectuarea HbA1c
Important: Dacă diabeticul are și hipertensiune sau o altă complicație, consultațiile pentru aceste afecțiuni asociate nu mai sunt acoperite automat dacă pacientul nu este asigurat (nu plătește CASS).
Pentru pacienții cu boli rare:
Consultații gratuite la specialiști (alergologie, cardiologie, dermatologie, endocrinologie, gastroenterologie, genetică medicală, hematologie, medicină internă, neurologie, nefrologie, oncologie medicală, oftalmologie, pneumologie) doar pentru prescrierea medicamentelor din programul de boli rare.
Pentru pacienții cu boli neurologice:
Consultații la neurologul pediatru sau neurolog exclusiv pentru prescrierea medicamentelor din program.
Pentru pacienții cu boli endocrine:
Consultații la endocrinolog doar pentru prescrierea medicamentelor specifice.
Spitalizarea de zi – fără restricții pentru oncologici
CNAS precizează că accesul la servicii medicale în regim de spitalizare de zi se face fără condiționări financiare (decontare la nivel realizat) pentru:
- Pacienții cu afecțiuni oncologice sau suspiciune de cancer
- Pacienții cu tuberculoză sau HIV/SIDA
- Pacienții din programele naționale, dar doar pentru afecțiunea din program
Atenție: Un diabetic neasigurat poate fi spitalizat gratuit pentru o complicație directă a diabetului (ex: picior diabetic), dar dacă dezvoltă o pneumonie sau altă afecțiune acută, nu mai beneficiază de spitalizare gratuită decât în regim de urgență.
Reacțiile pacienților și specialiștilor
Deși ministrul Rogobete încearcă să prezinte modificările ca pe o aliniere la protocoale medicale și o combatere a abuzurilor, multe voci din sistemul medical și asociațiile de pacienți rămân sceptice.
Întrebările care rămân fără răspuns:
- Cum se definește exact „abuzul” la investigații? Un pacient diabetic cu complicații multiple care face 2-3 RMN-uri pe an este în abuz?
- Ce se întâmplă dacă singura investigație de înaltă performanță pe an nu este suficientă pentru monitorizarea corectă a bolii?
- Cum se asigură accesul la investigații suplimentare când furnizori rămân fără fonduri?
- Restricția de „o dată pe an” se aplică per tip de investigație sau în total? (Ex: un RMN ȘI un CT sau doar unul dintre ele?)
Planul CNAS: Eliminarea plafoanelor până în august 2026
În interviul acordat pentru Foaia de Observație (care a declanșat dezbaterea publică), președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a anunțat că soluția finală pentru problema accesului la investigații este eliminarea plafoanelor la laboratoare și furnizori de imagistică.
Rogobete a confirmat acest plan: „Până în august 2026 încă șapte [laboratoare] vor fi gata.”
Soluția propusă:
- Eliminarea plafoanelor la serviciile de laborator și imagistică
- Introducerea unor reguli clare de prescriere bazate pe ghiduri medicale
- Implementarea bugetării globale pentru furnizori
- Ghiduri care să stabilească frecvența optimă pentru fiecare tip de investigație
Ideea este că, în loc să existe plafoane lunare care se epuizează, fiecare tip de analiză va avea reguli clare de prescriere. De exemplu, colesterolul se face o dată la 3 luni, nu săptămânal, iar un pacient nu va mai putea face 10 RMN-uri pe an fără justificare medicală clară.
Concluzia: Între eficiență și acces la sănătate
Declarațiile ministrului Sănătății arată o direcție clară: sistemul încearcă să aloce resursele limitate în mod mai eficient, eliminând „abuzurile” și aliniindu-se la protocoale medicale internaționale.
Partea bună:
- Pacienții oncologici rămân complet protejați
- Se încurajează prescrierea bazată pe dovezi medicale, nu pe obiceiuri
- Pacienții cu afecțiuni acute ar trebui să aibă acces mai rapid
Partea problematică:
- Mulți pacienți cu boli cronice severe au nevoie legitimă de mai multe investigații pe an
- Sistemul nu oferă soluții clare pentru situații de urgență sau complicații
- Implementarea este bruscă, fără o perioadă de tranziție
- Lipsa de comunicare clară a creat panică și confuzie
Pentru milioane de români cu boli cronice, următoarele luni vor arăta dacă sistemul chiar devine mai echitabil sau dacă restricțiile vor duce la consecințe grave asupra sănătății. În august 2026, când ar trebui eliminate plafoanele și implementate noile reguli de prescriere, vom vedea dacă promisiunile ministerului se materializează sau dacă pacienții vor continua să se lovească de ușile închise ale furnizorilor fără fonduri.
Surse: Antena 3 CNN, Casa Națională de Asigurări de Sănătate
