Cum poți rămâne fără permis de la un medicament uzual. Cea mai ignorată capcană pentru șoferi

Un sirop de tuse, un antiinflamator luat pentru dureri de spate sau un tratament prescris pentru anxietate pot avea efecte neașteptate când te urci la volan. Nu doar pentru că îți pot încetini reacțiile, ci și pentru că unele medicamente pot influența testele rapide antidrog (DrugTest) folosite în trafic, existând riscul de rezultat fals pozitiv, avertizează dr. Radu Țincu, medic primar ATI și expert în toxicologie.

În paralel, Ministerul Sănătății a publicat și actualizează periodic o listă oficială cu medicamente autorizate în România care pot afecta capacitatea de a conduce, listă disponibilă publicului și realizată cu sprijinul comisiilor consultative și al Agenției Naționale a Medicamentului (ANMDMR).

Citeste si…

Acest medicament popular ar putea proteja corpul de cancer fără să știi

Pe scurt: nu trebuie să fi consumat droguri ca să ai probleme. Uneori e suficient să fi luat un tratament perfect legal, fără să știi că intră în categoria „atenție la condus”.

Două tipuri de teste: cel rapid din trafic și confirmarea în laborator

Dr. Radu Țincu explică o distincție esențială pe care mulți șoferi nu o știu:

• DrugTest-ul din trafic este un test rapid, orientativ

• analizele de laborator (IML/toxicologie) sunt cele care stabilesc cu certitudine substanța

„Un rezultat pozitiv obținut în urma unui DrugTest nu are valoare definitivă și este întotdeauna urmat de recoltarea probelor biologice, care sunt analizate ulterior într-un laborator de toxicologie”, spune medicul pentru  Digi24

Citeste si…

Un medicament banal, folosit pentru calmarea durerii și scăderea febrei, ar avea efect anticancerigen – Studiu

Motivul este simplu: testele rapide pot „confunda” anumite molecule din medicamente cu droguri, pentru că au fragmente chimice asemănătoare.

Pastile uzuale care pot da rezultat fals pozitiv la DrugTest

Potrivit dr. Țincu, există medicamente frecvente care pot duce la erori pe testele rapide. Exemplele descrise în articolul Digi24 includ:

• unele antidepresive care pot fi interpretate eronat ca amfetamine

• anumite antibiotice care pot genera reacții fals pozitive pentru opioide

• tratamente pentru afecțiuni psihiatrice care pot ieși pozitive la benzodiazepine

• unele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) care pot fi asociate cu fals pozitiv pentru canabis

  Citeste si…

  

  Un medic dezvăluie medicamentele pe care NU le ia niciodată

• siropuri/preparate de tuse care pot produce fals pozitiv pentru PCP (fenciclidină)

Aici e partea care îi sperie pe mulți: sunt exact medicamentele pe care românii le iau des, fără să le considere „serioase”.

Medicamente care nu doar imită drogurile, ci chiar conțin substanțe cu efect psihoactiv

Există și situații diferite: medicamente care chiar au în compoziție substanțe încadrate ca stupefiante/psihotrope sau cu efect central.

Un exemplu clar menționat de dr. Țincu este combinația ibuprofen + codeină, unde codeina este un opioid. În acest caz, testul poate ieși pozitiv nu din eroare, ci pentru că substanța există real în organism.

De aceea, Ministerul Sănătății a făcut publică lista completă cu medicamente autorizate care pot influența condusul.

Citeste si…

Medicamente comune, vândute fără rețetă, „alimentează în tăcere” o afecțiune înfricoșătoare, arată un studiu – mii de decese în fiecare an

Lista completă: ce spune Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății precizează explicit că lista sa include medicamente autorizate în România, care conțin substanțe cu potențial psihoactiv și pot afecta capacitatea de a conduce. Lista:

• a fost realizată de comisii consultative și direcții de specialitate

• urmărește informarea populației

• nu include droguri (substanțe interzise), ci medicamente cu utilizare medicală

Lista oficială este disponibilă public și include sute de poziții (substanțe și denumiri comerciale).

Cum recunoști rapid medicamentele „cu risc la volan”. Semnul de pe cutie

O informație extrem de utilă pentru șoferi: medicamentele care pot afecta condusul sunt semnalizate distinct și pe ambalaj.

Conform explicațiilor din articolul Digi24, acestea pot avea un simbol de avertizare:

• triunghi cu margini roșii

• în interior, semn de exclamare negru

În plus, în prospect există aproape întotdeauna o secțiune clară de tipul: „Conducerea vehiculelor și folosirea utilajelor”.

Cât timp rămân substanțele din medicamente în organism

Durata diferă în funcție de doză, metabolism, vârstă, greutate, ficat, rinichi, combinații de medicamente. Totuși, dr. Țincu oferă repere utile:

• în general, multe substanțe active nu persistă în sânge mai mult de 24 de ore

• în urină pot rămâne metaboliți detectabili până la aproximativ 48 de ore

Atenție: sângele contează pentru „influență”, pentru că arată expunerea actuală a sistemului nervos. Urina este mai mult un indicator al eliminării.

„Dacă analiza sanguină indică o valoare zero, iar în urină sunt prezenți doar metaboliți, se poate afirma cu certitudine că persoana nu se află sub influența substanței”, a precizat medicul.

Ce medicamente afectează cu adevărat condusul, chiar și fără DrugTest

Dincolo de discuția despre testare, există un risc direct și real: unele medicamente reduc vigilența și încetinesc reflexele.

Cele mai frecvente categorii (și cele mai „periculoase” la volan) includ:

1) Benzodiazepine și sedative

Exemple cunoscute: diazepam, lorazepam, alprazolam (Xanax), midazolam. Pot produce:

• somnolență

• reacții întârziate

• memorie afectată

• confuzie (mai ales la vârstnici)

2) Opioide și antialgice cu codeină/tramadol

Pot reduce capacitatea de reacție și pot afecta percepția. Sunt importante mai ales în primele zile de tratament sau când doza crește.

3) Unele antidepresive/antipsihotice

Pot induce amețeală, somnolență, încetinire psihomotorie, mai ales la început.

4) Antihistaminice „sedative” (alergii/răceli)

Unele medicamente pentru răceală și alergii sunt suficiente ca să te facă „moleșit” și să îți scadă vigilența.

Legislație: de ce există lista și ce bază legală are

Lista este publicată în baza reglementărilor naționale privind substanțele stupefiante și psihotrope, inclusiv Legea nr. 339/2005, care stabilește regimul juridic pentru aceste substanțe și preparate.

Ce ai de făcut ca să nu ajungi în situații absurde

1) Citește prospectul (secțiunea cu condusul)

Pare banal, dar este cel mai sigur mod să afli dacă tratamentul îți afectează reflexele.

2) Păstrează dovada tratamentului

Rețetă, scrisoare medicală, cutie, prospect. Nu îți garantează că nu vei fi testat, dar îți poate fi util în context.

3) Dacă ieși pozitiv, cere confirmarea biologică

Un DrugTest pozitiv nu este verdict final. Confirmarea vine din laborator.

4) Nu conduce în primele zile după ce începi un tratament

Corpul se adaptează. Exact atunci apar cele mai multe reacții adverse.

5) Evită combinațiile

Alcool + medicamente sedative este una dintre cele mai proaste combinații posibile la volan.

De reținut

În 2026, tot mai mulți șoferi descoperă pe propria piele că „n-am consumat nimic” nu te ferește automat de probleme în trafic.

Unele medicamente:

• îți încetinesc reacțiile

• îți scad atenția

• pot da fals pozitiv la testele rapide

Iar singura protecție reală este informarea: prospect, simbolul de avertizare și lista oficială a Ministerului Sănătății.