Din cuprinsul articolului
Federația Sanitas cere Guvernului să excepteze integral sănătatea și asistența socială de la planul de reducere cu 10% a fondului de salarii din sectorul public, avertizând că o astfel de măsură poate împinge spitalele și serviciile sociale într-un punct critic.
Într-o scrisoare deschisă adresată coaliției de guvernare, sindicaliștii spun că o tăiere liniară aplicată în aceste două domenii ar putea avea efecte greu de reparat asupra calității actului medical, siguranței pacienților și funcționării rețelei de protecție socială.
Demersul Sanitas vine în contextul în care Guvernul a anunțat intenția de a reduce cu 10% fondul de salarii în instituțiile publice, măsură prezentată ca parte din pachetul de reforme bugetare pentru 2026.
Sanitas spune că sănătatea nu mai are de unde să „strângă cureaua”
În documentul semnat de președintele Federației, Iulian Pope, sindicatul afirmă direct că sănătatea și asistența socială nu sunt cheltuieli, ci „investiții în reziliența națională” și că o reducere suplimentară de resurse umane și salariale ar lovi exact în zona în care România are deja probleme structurale.
Sanitas susține că acceptă ideea de disciplină bugetară, dar respinge metoda unei reduceri uniforme, pentru că în spitale și centre sociale situația este deja limită. Argumentul central este simplu: dacă blochezi angajările și scazi veniturile reale într-un sistem subdimensionat, pierzi oameni și scazi calitatea serviciilor, iar efectele se văd în liste de așteptare, urgențe aglomerate și erori.
Opt motive invocate de sindicat, de la exodul specialiștilor la riscul de colaps în DGASPC-uri
În scrisoarea deschisă, Federația Sanitas listează mai multe vulnerabilități care, cumulate, fac ca o reducere cu 10% să fie, în viziunea lor, o măsură cu risc major.
1) Deficit cronic de personal
Sindicatul arată că sănătatea și asistența socială se confruntă de ani de zile cu lipsă de medici, asistenți, infirmieri și asistenți sociali. O reducere a fondului de salarii ar bloca angajările și ar încuraja migrația către privat sau în străinătate.
2) Salarizare cu grile vechi și diferențe mari între oameni cu responsabilități similare
Sanitas spune că o parte din plăți sunt încă raportate la niveluri din anii anteriori și că există categorii care nici în 2026 nu au ajuns la maximul prevăzut de legea salarizării.
3) Sporuri plafonate deja prin OUG 36/2025
Federația amintește că OUG 36/2025 a redus deja sporurile pentru condiții periculoase sau vătămătoare, limitând acest spor la cel mult 300 lei brut lunar, pe o perioadă ce se întinde până la finalul lui 2026, potrivit actului normativ și analizelor juridice.
Sanitas avertizează că o nouă reducere ar lovi exact în secțiile cele mai grele precum ATI, UPU, onco-hematologie, unde motivarea financiară contează, iar fluctuația de personal are efect imediat.
4) „Colaps financiar” în asistența socială
Sindicatul susține că mai multe DGASPC-uri au raportat dificultăți serioase în plata salariilor spre finalul lui 2025 și că în unele județe există întârzieri de plată.
5) Neglijarea personalului administrativ
Sanitas aduce în discuție personalul TESA din spitale și centre sociale, despre care afirmă că a fost ignorat constant în majorări și că există situații în care salariile sunt apropiate de minimul pe economie, deși munca administrativă gestionează fonduri, achiziții, resurse umane și raportări într-un sistem sub presiune.
6) Înghețări și pierderi de venituri în 2026
Sindicatul atrage atenția că 2026 vine oricum cu măsuri de înghețări, iar anumite beneficii pot fi reduse. O tăiere suplimentară ar însemna scădere reală a puterii de cumpărare, într-un context de costuri ridicate.
7) Siguranța pacientului și burnout
Sanitas spune că reducerea posturilor sau veniturilor crește epuizarea, ceea ce duce la mai multe greșeli, îngrijire mai slabă și tensiune în echipe.
8) Acces mai greu la servicii
Un argument cu miză socială directă: dacă scade numărul de oameni disponibili în spitale și centre sociale, cresc timpii de așteptare și se îngreunează gestionarea urgențelor și a cazurilor critice.
Contextul politic: Guvernul cere reducere cu 10% a fondului de salarii în instituțiile publice
Discuția are loc într-un moment în care Executivul împinge un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice. Presa a relatat că reducerea fondului de salarii cu 10% urmează să fie implementată la nivelul ordonatorilor principali de credite, prin reorganizări, fără tăierea salariilor de bază, în forma prezentată public.
Sanitas avertizează însă că, în realitate, într-un sistem cu deficit de oameni și cu posturi critice, o reducere de anvelopă bugetară se traduce aproape inevitabil în blocaje de angajare, restrângeri și presiune mai mare pe personalul rămas.
Ce cere concret Sanitas și ce urmează
Federația solicită exceptarea integrală a sănătății și asistenței sociale de la această reducere și își declară disponibilitatea pentru dialog. În același timp, Sanitas transmite că este pregătită să folosească toate formele legale de acțiune sindicală pentru a-și apăra cei peste 100.000 de membri.
Miza reală: economii pe hârtie, costuri în spitale și centre sociale
Dincolo de cifre, disputa are o miză simplă și ușor de înțeles pentru public. Atunci când reduci resursa umană într-un domeniu deja întins la maximum, costul nu rămâne în contabilitate. Ajunge la pacient și la beneficiarul de servicii sociale.
Iar aici se joacă, de fapt, conflictul dintre Guvern și sindicate. Nu doar despre salarii, ci despre cât de mult își permite statul să economisească într-un sistem unde lipsa de personal este deja o urgență.
