Din cuprinsul articolului
În Statele Unite, o reclamă agresivă care promite părinților „cel mai bun copil posibil” a aprins una dintre cele mai incomode dezbateri ale momentului. Nu despre educație, nu despre vaccinuri, nu despre parenting. Ci despre alegerea embrionilor în funcție de trăsături precum înălțimea viitoare, culoarea ochilor, predispoziția spre chelie sau chiar scoruri genetice asociate cu performanța cognitivă.
În centrul controversei se află startup-ul american Nucleus Genomics, care oferă servicii de analiză genetică pentru embrionii obținuți prin fertilizare in vitro (FIV) și posibilitatea de a-i „compara” după criterii multiple, într-un sistem descris de critici ca un pas mare spre piața copiilor „optimizați”. Compania și-a promovat serviciile printr-o campanie vizibilă în New York, inclusiv în metrou, cu sloganul „Have your best baby” – alege cel mai bun copil posibil.
Reclamă în metrou și promisiuni „genetice”
Campania Nucleus a fost lansată în noiembrie 2025 și a fost amplasată masiv în New York, inclusiv în stații și culoare de metrou. Mesajul e simplu și provocator: „Alege cel mai bun copil”. Nucleus spune că vrea să stârnească o conversație despre ce este posibil astăzi în reproducerea asistată.
Criticii au reacționat imediat, argumentând că modul de promovare nu seamănă cu un serviciu medical, ci cu marketingul unei piețe luxoase în care „calitatea genetică” devine un produs.
Ce vinde, concret, Nucleus
Serviciul promite analiza ADN-ului embrionilor obținuți prin FIV și oferă părinților un tablou comparativ al unor trăsături, împărțite în categorii.
Conform materialelor companiei, analiza include:
-
trăsături fizice precum culoarea ochilor, culoarea părului, predispoziție spre chelie, estimări pentru înălțime
-
indicatori de sănătate sau predispoziții pentru diverse condiții (prin modele de risc genetic)
-
un sistem bazat pe predicții genetice pentru multe caracteristici și riscuri, promovat în presă ca parte dintr-o nouă zonă numită „genetic optimization”
Compania a apărut în discuții publice și în presa americană tocmai pentru că pune accentul nu doar pe prevenirea unor boli rare, ci și pe zona „soft” a trăsăturilor, ceea ce schimbă complet sensul selecției embrionare.
De la prevenție la „copii pe comandă”
Testarea genetică a embrionilor nu e ceva nou în sine. De ani buni, există teste folosite în FIV pentru a depista anomalii cromozomiale sau boli genetice severe, moștenite.
Diferența, în cazul serviciilor precum Nucleus, este că vorbim despre selecție pe baza unor scoruri poligenice, care nu se referă la o singură genă responsabilă pentru o boală, ci la mii de variații genetice care cresc sau scad riscul pentru boli comune sau influențează trăsături complexe.
Aici apare ruptura majoră:
-
una e să eviți o boală gravă, certă, transmisibilă
-
alta e să alegi embrionul considerat „mai bun” într-un clasament de probabilități și corelații genetice
Cât de solidă e știința din spatele „scorurilor”
Aici devine incomod: în lumea medicală, există poziții oficiale care spun clar că această zonă nu e pregătită pentru utilizare clinică în forma în care este vândută publicului.
ASRM: nu e gata pentru uz clinic
Societatea Americană de Medicină Reproductivă (ASRM) a transmis în decembrie 2025 că screeningul poligenic al embrionilor (PGT-P) nu este pregătit pentru utilizare clinică, invocând limite de date, lipsă de diversitate genetică în modelele predictive și interacțiuni insuficient înțelese între gene și mediu.
ESHRE/ESHG: nevalidat și cu probleme etice
În Europa, poziția este și mai dură. Societatea Europeană de Reproducere Umană (ESHRE) susține poziția ESHG, potrivit căreia selecția embrionilor pe baza scorurilor poligenice este nevalidată clinic și considerată neetică în practica actuală.
Pe scurt, chiar dacă există matematică și algoritmi, nu există garanția că aceste scoruri pot spune în mod relevant „cine va fi mai sănătos / mai deștept” în viața reală.
Cum arată piața: între 6.000 și 50.000 de dolari
În spațiul public au apărut prețuri diferite, în funcție de pachet și firmă. Unele articole vorbesc despre zeci de mii de dolari pentru un „embrion premium”, adică un proces complet de selecție și „optimizare” într-un context FIV costisitor.
În paralel, în SUA, mai multe companii oferă servicii de analiză genetică pentru embrioni și „ranking”, unele ajungând la sume foarte mari pentru pachete avansate.
Criticii spun că nu e vorba doar despre tehnologie, ci despre mesaj.
Când vinzi părinților ideea că pot cumpăra un copil „mai bun”:
-
creezi o piață în care „valoarea” copilului începe înainte să fie născut
-
împingi societatea spre un model în care banii pot cumpăra avantaje biologice
-
creezi o presiune imensă asupra părinților să nu aleagă doar un copil „sănătos”, ci unul „superior”
TechCrunch a descris reacții publice puternice la adresa produselor de acest tip, inclusiv acuzații că transformă FIV într-un instrument pentru „designer babies”.
Și totuși: de ce ar vrea părinții asta
Adevărul e că nu trebuie demonizați automat.
Unii părinți care trec prin FIV:
-
au pierdut deja sarcini
-
au plătit enorm emoțional și financiar
-
au istorii familiale de boli grave
Pentru ei, orice probabilitate în plus pare o șansă în plus.
Problema e alta: când aceeași platformă amestecă boala genetică severă cu „culoarea ochilor” și „IQ estimat”, discuția se schimbă radical.
Cum e în România: se poate așa ceva?
În România există FIV și există testări genetice preimplantatorii (PGT), însă utilizarea scorurilor poligenice pentru „optimizare” nu este un serviciu obișnuit, standardizat public.
Practic:
-
da, există testări genetice pentru anumite riscuri medicale (în cadrul clinicilor de fertilitate)
-
nu, nu există o piață transparentă și asumată public pentru „embrioni optimizați” după înălțime/ochi/IQ, așa cum e împinsă agresiv în SUA
Riscul real pentru România e altul: dacă această piață explodează în Vest, serviciile vor fi cumpărate transfrontalier, prin clinici externe sau companii care lucrează cu date genetice trimise din alte țări.
Un exemplu din Marea Britanie arată deja cum cupluri pot folosi „portițe legale” pentru a trimite date genetice în afara țării și a obține ranking de embrioni de la firme americane, deși practicile nu sunt permise în clinici locale.
Concluzia dură: viitorul nu mai e despre copii, ci despre clasamente
Nucleus Genomics și companiile similare nu au inventat FIV. Dar au schimbat direcția conversației.
Dacă până acum întrebarea era „putem preveni o boală gravă?”, acum începe să fie:
„cât de mult putem controla ce fel de copil vom avea?”
Iar aici nu mai vorbim doar despre știință. Vorbim despre o societate care riscă să transforme nașterea într-o competiție genetică, cu taxe de acces.
