Din cuprinsul articolului
Un chirurg vascular cu peste 50.000 de operații la activ și cercetări premiate cu Nobel dezvaluie pentru Doctorul Zilei de ce recomandările medicale actuale sunt „învechite din secolul XVII” și care este de fapt elementul esențial pentru inimă, creier și sistemul imunitar – iar 99% dintre oameni greșesc când îl identifică.
Prof. univ. dr. Ihor Huk, chirurg vascular în Viena, Austria, cu peste 300 de lucrări științifice publicate în jurnale medicale de prestigiu, a explicat pentru Doctorul Zilei care sunt cele mai importante descoperiri din domeniul sănătății pe care medicina actuală le ignoră încă.
Medicul ucrainean stabilit în Austria de peste trei decenii, fost director al Laboratorului Experimental Vascular de la Universitatea de Medicină din Viena și membru al Academiei Naționale de Științe din Ucraina, contestă învățămintele medicale clasice cu argumente științifice solide:
„Recomandările medicilor de acum sunt învechite, sunt din secolul al XVII-lea, iar noi trăim în secolul XXI. Chiar și studenții mei învață din acele manuale vechi și când i-am întrebat care e cel mai important element din corpul nostru, 99% au spus că oxigenul.”
Oxidul nitric este mai important decât oxigenul
Prof. Huk, care a realizat peste 1.000 de transplanturi de rinichi, ficat și artere de-a lungul carierei sale, precizează categoric pentru Doctorul Zilei:
„Știm de 20 de ani că nu oxigenul e cel mai important element din corpul nostru, ci oxidul nitric, iar un om de știință, prieten cu mine, a luat un premiu Nobel pe această temă, în 1997.”
Cercetătorul la care face referire profesorul este foarte probabil Louis J. Ignarro, unul dintre cei trei oameni de știință americani care au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirile lor privind oxidul nitric ca moleculă de semnalizare în sistemul cardiovascular. Cei trei laureați – Robert F. Furchgott, Louis J. Ignarro și Ferid Murad – au demonstrat că acest gaz simplu, considerat anterior doar un poluant atmosferic, joacă un rol crucial în organism.
Potrivit prof. Huk, inima poate bate mai mult fără oxigen decât fără oxid nitric.
„Dacă eliminăm din inimă oxidul nitric, se oprește imediat. Creierul, memoria pe termen lung funcționează, codifică informația cu ajutorul oxidului nitric. Sistemul imunitar luptă cu bacteriile, cu virusurile, cu cancerul, cu ajutorul oxidului nitric,” a detaliat medicul pentru Doctorul Zilei.
Cercetările câștigătoare ale Premiului Nobel au arătat că oxidul nitric este o moleculă de semnalizare revolucionară – un gaz produs de o celulă care penetrează membranele și reglează funcția altor celule, reprezentând un principiu total nou pentru comunicarea în organismul uman. Oxidul nitric acționează ca vasodilatator, neurotransmițător, regulator al metabolismului nutrienților și ucide bacterii, fungi, paraziți și virusuri.
Dovleacul și nucile: alimente esențiale pentru producerea oxidului nitric
Oxigenul îl obținem ușor, prin respirație, explică prof. Huk pentru Doctorul Zilei. Dar oxidul nitric îl obținem prin alimentație, din alimente cu nitrogen. Ce anume trebuie să mâncăm?
„Dovleac sau nuci pentru că aceste alimente au o concentrație mare de arginină, un aminoacid necesar pentru sintetizarea oxidului nitric, în organism. Dacă mănânci zilnic aceste alimente, memoria va fi foarte bună și vasele de sânge foarte sănătoase,” a explicat prof. Huk pentru Doctorul Zilei.
Cercetările științifice confirmă rolul crucial al L-argininei în producerea oxidului nitric. Acest aminoacid funcțional servește ca substrat esențial pentru sinteza oxidului nitric prin intermediul enzimelor nitric oxid sintaze (NOS). Studii recente publicate în reviste medicale de prestigiu arată că L-arginina joacă roluri importante în metabolism și fiziologie, stimulând sinteza proteinelor, îmbunătățind vindecarea rănilor, favorizând spermatogeneza și augmentând producția de proteine din lapte.
Medicul recomandă 100-150 de grame de arginină pe zi, dar recunoaște că „e imposibil să mănânci zilnic dovleac și nuci, așa că poți lua capsule cu arginină.”
Dovleacul și nucile conțin concentrații ridicate de L-arginină. Alte surse alimentare bogate în acest aminoacid includ semințele, leguminoasele și carnea. Cercetările demonstrează că administrarea orală de L-arginină în limite fiziologice poate conferi beneficii de sănătate prin creșterea sintezei de oxid nitric și astfel a fluxului sanguin în țesuturi, inclusiv în mușchiul scheletic.
Vitamina D3: un hormon, nu o vitamină
În afară de arginină, mai sunt factori care au legătură cu oxidul nitric, subliniază prof. Huk pentru Doctorul Zilei. Calciul este unul dintre ei. „Pe lângă calciu, ai nevoie și de vitamina D3, care e de fapt un hormon, astăzi cu toții știm că D3 e un hormon care controlează calciul.”
Cercetările recente confirmă că vitamina D3 (colecalciferol) este considerată mai degrabă un hormon decât o vitamină clasică, având un rol complex în organism. Ea crește absorbția calciului la nivel intestinal și stimulează corpul să producă proteine dependente de vitamina K, precum osteocalcina (care ajută la mineralizarea oaselor) și proteina Gla matriceală (care previne calcificarea arterelor).
„Avem nevoie și de vitamina K2 care controlează calciul și previne acumularea lui în rinichi sub formă de pietre. Dacă aveți toți acești factori, atunci creierul, vasele de sânge, inima, sistemul imunitar vor funcționa perfect. Nu vă veți îmbolnăvi niciodată, vă garantez!” a mai spus prof. Ihor Huk, pentru Doctorul Zilei.
Cercetările științifice susțin afirmațiile profesorului. Vitamina K2 activează proteine precum osteocalcina și proteina Gla matriceală, care ajută la fixarea calciului în țesutul osos și previn acumularea acestuia în peretele vaselor de sânge. Studii recente arată că vitamina D3 și K2 lucrează sinergic pentru sănătatea osoasă și cardiovasculară.
Analize anuale și doze „mult mai mari decât se recomandă acum”
De aceea, recomandarea medicului este ca fiecare dintre noi să mergem anual la analize pentru a verifica concentrația de calciu și vitamina D3.
„Eu iau între 15 și 20 de mii de unități de D3 pe zi. Recomandările medicilor de acum sunt învechite, 2000-5000 de unități sunt cantități foarte mici, nu poți face supradoză de D3, corpul nostru are nevoie de cantități foarte mari, de aceea mulți oameni au deficit,” a adăugat prof. Huk pentru Doctorul Zilei.
Această recomandare a profesorului depășește semnificativ dozele standard recomandate de autoritățile medicale. Institutul de Medicină din SUA recomandă 600-800 UI zilnic pentru adulți, cu un nivel maxim tolerabil stabilit la 4.000 UI pe zi. Studiile clinice utilizează de obicei doze între 1.000-4.000 UI zilnic pentru întreținere, iar doze mai mari sunt prescrise doar pe termen scurt, sub supraveghere medicală, pentru corectarea deficiențelor severe.
Expertizii în nutriție avertizează că dozele foarte mari de vitamina D3 pot duce la hipercalcemie și, teoretic, pot agrava calcificarea țesuturilor moi în absența unor niveluri adecvate de vitamina K. De aceea, combinarea vitaminei D3 cu K2 este considerată esențială.
Calciul: elementul care te ține în viață
Prof. Huk spune că avem nevoie, de asemenea, și de 500 miligrame de calciu pe zi și de 100-200 de micrograme de vitamina K2. „Majoritatea medicilor recomandă să luați magneziu, fără să se gândească la elementele din care e construit corpul uman. Avem nevoie de 40 de ori mai puțin magneziu decât de calciu,” a precizat pentru Doctorul Zilei.
„Dacă îți iau calciul din organism, vei muri. 99% din corpul uman e construit din 6 elemente: Oxigen (65%), Carbon (18%), Hidrogen (10%), Nitrogen (3%), Calciu (1,5%), Fosfor (1,2%). Restul de 11 elemente reprezintă sub 1%: Potasiu (0,2%), Sulf (0,2%), Clor (0,2%), Sodiu (0,1%), Magneziu (0,05%), Fier (<0,05%), Cobalt (<0,05%), Cupru (<0,05%), Zinc (<0,05%), Iod (<0,05%), Seleniu (<0,05%),” a completat prof. Huk pentru Doctorul Zilei.
