Din cuprinsul articolului
Colegiul Medicilor din România (CMR) anunță că una dintre mizele majore pentru 2026 este o nouă lege a malpraxisului, după ce actualul cadru legislativ a ajuns să fie perceput drept un mecanism care produce mai multă tensiune decât soluții.
Președinta CMR, Cătălina Poiană, a declara pentru MedikaTV că, în forma de acum, „nu este de folos nici pacientului, nici medicului, nici sistemului de sănătate, ci doar firmelor de asigurare”, iar România are nevoie urgentă de reguli clare, echilibrate și aplicabile în practică.
De ce vrea CMR o nouă lege a malpraxisului
Mesajul central al conducerii CMR este că sistemul actual nu funcționează corect pentru cei care contează cel mai mult în orice caz de malpraxis, adică pacientul și medicul.
În acest moment, în multe situații:
-
pacientul se lovește de proceduri greoaie, termene lungi și incertitudine,
-
medicul se confruntă cu un risc profesional imprevizibil, uneori fără legătură directă cu o culpă clară,
-
iar sistemul ajunge să alimenteze neîncrederea și „medicina defensivă”, în care deciziile sunt luate mai mult ca să acopere riscul juridic decât interesul medical.
Poiană susține că „cheia” unei noi legi trebuie să fie transparența și siguranța actului medical în beneficiul pacientului, cu prevederi „echidistante” pentru ambele părți.
Ce spune CMR despre problema reală a legii actuale
CMR consideră că actualul cadru:
-
nu previne conflictele și nu ajută la soluționarea lor rapidă,
-
nu compensează corect prejudiciile reale,
-
dar generează o relație rigidă medic–pacient, în care frica și suspiciunea cresc.
În plus, medicii acuză de ani de zile că, în practică, asigurarea de malpraxis nu le oferă protecția pe care o sugerează numele, iar procedurile sunt atât de complicate încât pacientul nu simte că primește, de fapt, dreptate.
Care ar putea fi direcțiile unei reforme reale
Deși nu există încă un proiect legislativ complet prezentat public, discuțiile despre „o nouă lege” merg, de regulă, în câteva direcții care apar frecvent și în reformele europene:
1) mecanisme de despăgubire mai rapide, astfel încât pacientul să nu aștepte ani în instanță
2) evaluare medicală profesionistă și standardizată, nu doar interpretări contradictorii
3) delimitarea clară între complicație și culpă, fiindcă nu orice rezultat prost înseamnă greșeală
4) proceduri de conciliere sau mediere înainte de proces, pentru cazurile în care se poate ajunge la o soluție fără război juridic
5) reguli care reduc medicina defensivă, o problemă care afectează direct pacienții prin investigații inutile, amânări și decizii luate „cu frâna trasă”
Ce poate face CMR, dacă nu are inițiativă legislativă
CMR nu poate depune legi în Parlament, însă Poiană spune că forul profesional colaborează și poate oferi sprijin logistic pentru reglementări. Practic, CMR vrea să fie motorul tehnic și profesional al schimbării, chiar dacă inițiativa formală trebuie să vină din zona politică.
Nu e singura reformă cerută pentru 2026
Pe lângă legea malpraxisului, Colegiul Medicilor susține și alte schimbări legislative mari:
-
legea profesiei medicale
-
o nouă lege a sănătății
-
legea îngrijirii pacientului cu boli în stadiu terminal
În paralel, CMR a intrat în 2026 și cu un set nou de reguli etice, după adoptarea Codului deontologic care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
De ce contează această discuție pentru pacienți
Pentru public, malpraxisul e aproape întotdeauna asociat cu scandal, dramă și neîncredere. În realitate, o lege bună ar trebui să aibă un efect simplu și concret:
-
pacientul să fie protejat și despăgubit corect atunci când există culpă,
-
medicul să nu lucreze cu sentimentul că orice complicație îl poate distruge profesional,
-
iar sistemul să câștige încredere, nu să o piardă.
În 2026, CMR pariază pe ideea că un cadru legal prost scris produce pagube pentru toată lumea, cu excepția celor care monetizează conflictul.
