Din cuprinsul articolului
Raportul OECD privind reziliența și sustenabilitatea sistemului de sănătate din România în 2025. Provocări financiare, resurse umane, acces la servicii, vaccinare, rezistența la antibiotice și priorități de reformă pentru un sistem mai eficient și rezistent.
Raportul „The resilience and sustainability of Romania’s healthcare system” publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) face parte din analiza complexă a sistemului de sănătate românesc în contextul aderării la OECD și oferă recomandări pentru consolidarea sustenabilității, eficienței și rezilienței pe termen lung.
Raportul OECD. Finanțarea și sustenabilitatea financiară a sistemului
Unul din principalele puncte evidențiate este nivelul scăzut al cheltuielilor pentru sănătate în România comparativ cu media țărilor OECD și ale statelor din Europa de Vest. Cheltuielile totale pentru sănătate rămân la aproximativ 5,8% din PIB, semnificativ sub media OECD (aproximativ 9,3% din PIB), iar cheltuielile pe cap de locuitor sunt de asemenea printre cele mai mici din regiune.
Finanțarea este dominată de sectorul public prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), dar plățile din buzunarul populației (OOP) sunt mai ridicate decât media OECD, ceea ce poate crea bariere în accesul la servicii și riscul unor cheltuieli catastrofale pentru familiile mai puțin înstărite.
Reforme recente includ revizuirea cheltuielilor sanitare pentru optimizarea bugetului, promovarea consultațiilor preventive, gestionarea mai bună a bolilor cronice și reducerea costurilor cu medicamentele.
Resurse umane și distribuția profesionistă
Capacitatea forței de muncă din sistemul de sănătate din România a înregistrat o creștere remarcabilă în ultimul deceniu, numărul medicilor practicanți majorându-se cu aproximativ 40%. Astfel, România a ajuns aproape de media OECD, cu 3,7 medici la 1.000 de locuitori, și se aliniază nivelului mediu al țărilor UE din regiune.
În paralel, numărul asistentelor medicale a crescut cu peste 40%, atingând 8,2 asistente la 1.000 de locuitori în 2023, un nivel peste media statelor UE5 vecine, deși încă sub media OECD. Un factor esențial în această evoluție îl reprezintă extinderea capacității de formare medicală, care a crescut cu aproximativ 80% în ultimii zece ani.
În 2023, România a ajuns la 28 de absolvenți de medicină la 100.000 de locuitori, această creștere fiind susținută inclusiv de internaționalizarea educației medicale după aderarea la Uniunea Europeană, prin atragerea unui număr tot mai mare de studenți străini.
Raportul identifică deficitul și distribuția neuniformă a personalului medical în România ca probleme constante. Reformele introduse vizează îmbunătățirea retenției medicilor și asistentelor medicale, prin politici de stimulare a carierei și creșteri salariale, dar rămân provocări semnificative în consolidarea forței de muncă din sănătate.
Prevenție, gestionarea bolilor infecțioase și reziliența la crize
Un capitol important al raportului se referă la capacitatea sistemului de a face față bolilor infecțioase și situațiilor de criză. România se confruntă cu o rată scăzută a vaccinării pentru copii, sub nivelul recomandat de OMS, ceea ce a dus la o epidemie de rujeolă în 2023 și continuă provocări în 2024.
Țara înregistrează, de asemenea, un nivel ridicat de rezistență la antimicrobiene (AMR), fiind una dintre cele mai afectate din UE, din cauza consumului excesiv de antibiotice.
Experiența pandemiei COVID-19 a evidențiat lacune în pregătirea pentru situații de urgență, cu rate de testare și imunizare sub medie europeană și mortalitate mai mare decât media UE în perioada 2020-2021.
Direcții strategice și recomandări OECD
Raportul subliniază nevoia unei transformări sistemice:
- Consolidarea rolului asistenței primare și al serviciilor comunitare, pentru a face față provocărilor legate de îmbătrânirea populației și creșterea bolilor cronice.
- Investiții concentrate în prevenție, educație pentru sănătate și programe de screening.
- Utilizarea datelor și tehnologiei digitale pentru a îmbunătăți continuitatea îngrijirilor și coordonarea serviciilor.
- Reglementarea asigurărilor de sănătate private pentru a evita disparități în acces.
Raportul OECD din 2025 oferă o imagine detaliată asupra stării sistemului de sănătate din România: un sector aflat într-un punct critic de transformare, cu progrese importante realizate, dar cu provocări majore în finanțare, resurse umane, vaccinare și pregătire pentru situații de criză.
Implementarea recomandărilor va fi esențială pentru a construi un sistem de sănătate mai rezilient, echitabil și sustenabil în următorii ani.
