Din cuprinsul articolului
Numărul românilor care economisesc suplimentar pentru bătrânețe prin fondurile de pensii private facultative, cunoscute drept Pilonul 3, a ajuns la un milion la finalul anului trecut. Datele sunt furnizate de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care anunță și un randament investițional istoric pentru acest sistem.
Randament istoric pentru pensiile facultative
Potrivit APAPR, cele zece fonduri de pensii private facultative au înregistrat în 2025 cel mai bun randament din istoria de aproape 19 ani a sistemului, respectiv 19,6%. Activele nete administrate au ajuns la 7,4 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 1,45 miliarde de euro, în creștere cu 33% față de finalul anului 2024.
Performanța investițională s-a reflectat și în interesul tot mai mare al populației pentru acest tip de economisire. În cursul anului 2025, aproximativ 183.000 de români au început să contribuie la Pilonul 3, cu 37% mai mulți decât în 2024, anul care deținea anterior recordul de noi participanți.
Contribuții record și câștiguri peste inflație
La finalul anului 2025, contribuțiile totale virate de participanți în conturile personale din Pilonul 3 s-au ridicat la circa 940 de milioane de lei, în creștere cu 25% față de anul precedent. Este, de asemenea, cea mai mare sumă anuală înregistrată de la lansarea sistemului.
Pe întreaga perioadă de funcționare, între 2007 și 2025, fondurile de pensii facultative au generat un randament mediu anual de 6,7%, peste rata medie anuală a inflației, estimată la 4,9%. În termeni monetari, acest lucru se traduce printr-un câștig net de aproximativ 2,6 miliarde de lei pentru participanți, după scăderea tuturor comisioanelor.
Doar 13% dintre angajați economisesc prin Pilonul 3
În ciuda acestor rezultate, datele scot la iveală o realitate îngrijorătoare. Cei aproximativ un milion de participanți la Pilonul 3 reprezintă doar 13% din numărul total de angajați din România, estimat la 7,7 milioane de persoane în 2025, potrivit Institutului Național de Statistică.
Situația este agravată de dezechilibrul structural al sistemului public de pensii. La nivel național, media este de opt pensionari la fiecare zece angajați, iar acest raport este așteptat să se deterioreze în următorii ani, pe fondul ieșirii la pensie a generației „decrețeilor”.
„Sistemul public de pensii devine tot mai puțin capabil să asigure un trai decent la bătrânețe. Puterea reală de cumpărare a pensiei a scăzut, raportul pensionari-salariați continuă să fie nefavorabil, iar rata de înlocuire a venitului nu se îmbunătățește suficient pentru a permite un trai confortabil la pensie. În acest context, este necesară o planificare pe cont propriu”, subliniază Ion Soltinschi, expert mr.finance.ro.
Economiștii avertizează: statul nu va mai putea susține sistemul
Profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai, atrage atenția că presiunea pe sistemul public de pensii este deja extrem de mare și va crește semnificativ în următorii ani.
„Deja sistemul de pensii de stat (Pilonul 1) este de ani de zile în deficit, finanțat de la bugetul de stat. În 2024, subvențiile primite de bugetul asigurărilor sociale de stat s-au ridicat la 24 miliarde de lei, adică 18% din venituri! Contribuțiile care alimentează Pilonul 1 sunt deja insuficiente. Veniturile sunt DEJA mai mici cu aproape o cincime față de promisiunile fără acoperire făcute de sistem.
În câțiva ani, vor ieși la pensie generațiile „mari”, așa-numiții „decreței”, adică cei născuți în perioada 1967-1973. Numărul pensionarilor va crește, iar cel al salariaților se va prăbuși. (Nici nu amintim și factorul agravant al emigrației românești, care restrânge și mai mult numărul contribuabililor). Dacă acum se plânge lumea că pensiile sunt mici, dar și că sunt mari contribuțiile de asigurări sociale, ce se va întâmpla atunci?”, a declarat economistul pentru „Adevărul”.
Critici privind atractivitatea Pilonului 3
Analistul economic Adrian Negrescu consideră că modificările legislative recente au diminuat atractivitatea Pilonului 3, în special prin introducerea plăților eșalonate obligatorii.
„Și asta pentru că statul a introdus această prevedere cel puțin absurdă – ca plățile din P3 să fie făcute doar eșalonat, similar cu cele din Pilonul 2. Mica mare diferență este P2 este un pilon obligatoriu, în timp ce Pilonul 3 este facultativ, astfel că este la latitudinea fiecăruia de a decide dacă își adună banii pentru bătrânețe în acest format investițional sau caută o alternativă”, a explicat Negrescu.
El subliniază că românii ar trebui să își calculeze realist veniturile viitoare și să nu se bazeze exclusiv pe pensia de stat.
„E un calcul simplu pe care îl putem face cu toții – să calculăm pensia pe care o vom primi de la stat ca 30% din ce câștigăm acum. Dacă suma rezultată este prea mică, este absolut necesar să ne apucăm să punem bani deoparte, prin investiții, chiar și prin depozite bancare, pentru că ce vom primi în plus pe Pilonul 2 va fi o sumă simbolică, de până în 300-400 de euro lunar.
Altfel spus, dacă nu vrem să devenim niște asistați social la bătrânețe, e timpul să investim oricât putem, în așa fel încât să nu depindem de pensia publică și cea din Pilonul 2”, a mai spus Negrescu.
Cine poate contribui și cum funcționează Pilonul 3
La Pilonul 3 pot contribui toți românii care obțin venituri profesionale, fie că sunt salariați sau desfășoară activități independente. De asemenea, angajatorii pot vira contribuții în numele angajaților, ca beneficiu extrasalarial. Contribuțiile sunt deductibile fiscal în limita a 400 de euro pe an, atât pentru persoane fizice, cât și pentru angajatori.
Banii acumulați în conturile personale sunt investiți prudent și diversificat, în instrumente strict reglementate, precum titluri de stat, acțiuni listate și fonduri de investiții. Fondurile de pensii private sunt separate juridic de administratorii lor și sunt supravegheate permanent de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Plățile din Pilonul 3 și schimbările legislative
Participanții își pot retrage banii după împlinirea vârstei de 60 de ani, iar în caz de deces sumele revin moștenitorilor legali sau testamentari. Noua lege a plății pensiilor private, Legea 2/2026, va intra în vigoare la 5 ianuarie 2027. Până atunci, se aplică normele tranzitorii, care permit atât plata unică, cât și plata eșalonată pe o perioadă de până la cinci ani.
În 2025, fondurile de pensii facultative au efectuat plăți în valoare totală de aproximativ 272 de milioane de lei către 16.100 de beneficiari, în creștere semnificativă față de anul anterior. Pe întreaga durată de funcționare a sistemului, plățile totale au depășit 1,05 miliarde de lei.
APAPR cere stimulente mai mari pentru economisire
Reprezentanții APAPR consideră că actualul plafon de deductibilitate, de 400 de euro pe an, este insuficient și limitează dezvoltarea Pilonului 3. Majorarea acestuia ar putea stimula economisirea suplimentară, într-un context marcat de îmbătrânirea populației și presiuni tot mai mari asupra sistemului public de pensii.
Într-o economie în care viitorul pensiilor de stat este tot mai incert, datele arată că Pilonul 3 devine o soluție din ce în ce mai importantă pentru cei care vor să își asigure un venit suplimentar la bătrânețe.
Sursa: Adevarul
