Investigații gratuite după 50 de ani: ghidul complet pentru femei și bărbați

Consultația de prevenție la medicul de familie este gratuită și se acordă anual tuturor persoanelor, indiferent de statutul de asigurat. În urma acestei consultații, medicul poate recomanda o serie de investigații, dintre care unele se decontează peste valoarea de contract – adică laboratorul nu le poate refuza invocând lipsa fondurilor. Lista variază în funcție de sex și vârstă, incluzând screening pentru cele mai frecvente cancere după 50 de ani.

Majoritatea românilor merg la medic doar când simt că ceva nu este în regulă. Puțini știu că au dreptul la o consultație anuală de prevenție, complet gratuită, în urma căreia pot beneficia de investigații decontate special, în afara plafonului contractual al furnizorilor.

„Din acest motiv este deosebit de important ca pacienții să se prezinte anual la consultațiile de prevenție, beneficiind la recomandarea medicului de familie de investigațiile recomandate”, subliniază dr. Elisabeth-Iuliana Brumă, Director al Direcției Reglementări și Norme de Contractare din cadrul CNAS.

Lista completă cu analize pentru FEMEI și BĂRBAȚI peste 50 de ani

Investigații comune pentru ambele sexe

1. Hemoleucogramă completă Analiză de bază care evaluează celulele sanguine: globule roșii (pentru depistarea anemiei), globule albe (pentru evaluarea sistemului imunitar), trombocite (pentru coagulare). Poate indica infecții, anemii, leucemii sau alte probleme hematologice.

2. Proteina C reactivă Marker al inflamației în organism. Valori crescute pot indica procese inflamatorii acute sau cronice, infecții, boli autoimune sau risc cardiovascular crescut.

3. Glicemie a jeun Măsoară concentrația zahărului din sânge după minimum 8 ore de post. Valori crescute pot indica prediabet sau diabet zaharat tip 2, afecțiuni foarte frecvente după 50 de ani.

4. Colesterol seric total Evaluează nivelul total de colesterol din sânge. Valori crescute cresc riscul de boli cardiovasculare, infarct miocardic și accident vascular cerebral.

5. LDL colesterol (colesterolul „rău”) Fracțiunea de colesterol care se depune pe pereții vaselor de sânge. Valori crescute sunt factor de risc major pentru ateroscleroză și boli cardiovasculare.

6. Creatinină serică cu determinarea ratei de filtrare glomerulară estimată (RFGe) Evaluează funcția renală. Creatinina crescută sau RFGe scăzută pot indica boală renală cronică, hipertensiune arterială necontrolată sau complicații ale diabetului.

7. TGO și TGP (transaminaze hepatice) Enzime care evaluează funcția hepatică. Valori crescute pot indica afectare hepatică (steatoză hepatică, hepatite, ciroză) sau efecte secundare ale medicamentelor.

8. Determinarea raportului albumină/creatinină în urină (RACU) Test sensibil pentru depistarea precoce a bolii renale cronice, în special la persoanele cu diabet sau hipertensiune arterială.

9. Test imunologic cantitativ pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale Foarte important pentru AMBELE SEXE: Pentru femei și bărbați, începând cu vârsta de 50 de ani, până la vârsta de 74 de ani inclusiv, o dată la 2 ani.

Acest test depistează prezența sângelui invizibil cu ochiul liber în materiile fecale – un semn precoce al cancerului colorectal. Cancerul colorectal depistat precoce are rate de vindecare foarte mari, peste 90% în stadii incipiente.

Investigații specifice pentru BĂRBAȚI

10. PSA (antigenul specific prostatic) Cel mai important test de screening pentru cancerul de prostată: Pentru bărbați, începând cu vârsta de 50 de ani, o dată la 3 ani.

„Antigenul specific prostatic este o investigație de screening pentru cancerul de prostată și se recomandă inclusiv ca urmare a consultațiilor de prevenție de către medicul de familie, începând cu vârsta de 50 de ani, o dată la 3 ani”, explică reprezentanții CNAS.

Medicul de familie are obligația să țină evidența: „Pentru bărbații cu vârsta de peste 50 de ani, medicul de familie ține evidența frecvenței cu care pacienții au făcut acest test și notează trimestrul și anul corespunzător ultimului test PSA.”

Investigații specifice pentru FEMEI

10. TSH (hormon de stimulare tiroidiană) Evaluează funcția glandei tiroide. Disfuncțiile tiroidiene sunt mult mai frecvente la femei, mai ales după menopauză. Hipotiroidismul (funcție scăzută) poate cauza oboseală, creștere în greutate, depresie. Hipertiroidismul (funcție crescută) poate cauza palpitații, scădere în greutate, agitație.

11. FT4 (tiroxină liberă) Completează evaluarea funcției tiroidiene. Se recomandă în combinație cu TSH pentru diagnosticul corect al disfuncțiilor tiroidiene.

12. Mamografie 2D Cel mai important test de screening pentru cancerul de sân: Pentru femei, începând cu vârsta de 50 de ani până la vârsta de 69 de ani inclusiv, o dată la 2 ani, conform metodologiei de screening pentru cancerul de sân.

Mamografia poate depista cancerul de sân în stadii foarte timpurii, când încă nu se simte la palpare. Rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul de sân depistat precoce depășește 99%.

13. Ecografie de sân (pentru femei cu risc înalt) Pentru femeile cu risc înalt (antecedente familiale de cancer de sân, mutații genetice BRCA), între 40 și 49 de ani: ecografie de sân și mamografie 2D anual.

Pentru femeile cu risc înalt între 50 și 69 de ani, ecografia poate completa mamografia pentru o evaluare mai precisă.

14. Test HPV și/sau examen Babeș-Papanicolau Screening pentru cancerul de col uterin: Pentru femei între 25 și 65 de ani.

România are cea mai mare rată de mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană – de 4 ori mai mare decât media UE. Testul HPV depistează prezența virusului papiloma uman, care cauzează peste 95% din cancerele de col uterin. Testul Babeș-Papanicolau identifică modificările celulare precanceroase.

Conform noii metodologii de screening, testarea primară se face cu test HPV, la 5 ani. Dacă testul HPV nu este disponibil, se poate utiliza examenul Babeș-Papanicolau la 3 ani.

15. Examen microscopic de secreție vaginală Depistează infecții vaginale care pot crește riscul de alte afecțiuni ginecologice.

Ce se adaugă după 60 de ani

Pentru persoanele de peste 60 de ani, la analizele enumerate mai sus se adaugă:

DXA (osteodensitometrie) Investigație de imagistică neinvazivă prin care se măsoară densitatea osoasă, ca parte a screeningului împotriva osteoporozei. Osteoporoza este mult mai frecventă la femei după menopauză, dar afectează și bărbații vârstnici.

Pachetul de prevenție anual pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani include până la 2 consultații pe an pentru depistarea precoce a altor boli decât cele cu care sunt deja în evidența medicului de familie.

Evaluarea include: stilul de viață, riscul cardiovascular, oncologic, osteoporoză, boală cronică de rinichi, sănătate mintală, sănătatea reproducerii, melanom malign, incontinență urinară, demență.

Ce se întâmplă dacă testele arată valori anormale

Pentru bărbați cu PSA crescut

Dacă testul PSA arată valori peste 4 nanograme/ml (sau 4 micrograme/litru), se recomandă investigații suplimentare.

„Testarea free-PSA face parte și aceasta parte din pachetul de servicii de bază și se recomandă pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice, de către medicii de specialitate din specialitățile clinice oncologie și hematologie și de către medicii de specialitate urologie pentru diagnosticul diferențial al cancerului de prostată”, precizează documentele CNAS.

Mai mult: „Această investigație se decontează și fără recomandarea medicului de specialitate din specialitățile clinice, numai pentru valori determinate ale PSA care depășesc 4 nanograme/ml sau 4 micrograme/litru, prin decizia medicului de laborator.”

Deci dacă PSA-ul este peste 4, medicul de laborator poate decide singur să efectueze și testul free-PSA pentru diagnostic diferențial – tot gratuit, tot decontat din fondurile CNAS.

Pentru femei cu test HPV pozitiv

Dacă testul HPV arată prezența unui virus cu risc oncogen înalt, se continuă investigația prin test de triaj (citologie). În funcție de rezultat:

• Negativ la citologie: retestare HPV la 12 luni
• Modificări citologice minore: retestare la 6-12 luni sau trimitere la colposcopie
• Modificări citologice majore: trimitere urgentă la colposcopie pentru biopsie

„Îndrumarea femeilor depistate cu leziuni precursoare sau incipiente către serviciile de specialitate pentru continuarea investigațiilor și stabilirea conduitei terapeutice” se face imediat, conform metodologiei de screening.

Pentru test pozitiv de sânge ocult

Dacă testul pentru sânge ocult în materiile fecale este pozitiv, medicul de familie trimite pacientul la colonoscopie pentru identificarea sursei de sângerare. Poate fi un polip benign, o hemoragie digestivă sau un cancer colorectal în stadiu incipient.

Rolul medicului de familie în depistarea precoce

„Medicul de familie poate depista o formațiune în urma unui banal tușeu rectal și recomanda PSA, investigație care se decontează din FNUASS”, explică reprezentanții CNAS.

Tușeul rectal la bărbați și examenul ginecologic la femei sunt manevre simple, care durează câteva secunde și pot salva vieți. În combinație cu testele de laborator și imagistică, pot depista cancerele în stadii foarte timpurii.

„Medicul de familie, în urma consultației în care interpretează aceste semne în context global, acordând atenție inclusiv antecedentelor personale și heredo-colaterale, poate recomanda consultație de specialitate furnizată în ambulatoriul clinic de specialitate și/sau investigații paraclinice uzuale.”

Pe lângă analizele de sânge și urină, „medicul de familie poate recomanda efectuarea examinări imagistice, cum ar fi radiografie pulmonară, ecografie abdominală.”

Dacă există suspiciune de afecțiune oncologică, aceste investigații beneficiază de regim special de decontare (în afara contractului furnizorului), neputând fi refuzate.

Frecvența investigațiilor: ce se repetă anual, ce la doi-trei ani

Este important de reținut că nu toate investigațiile se efectuează anual:

ANUAL (la consultația de prevenție anuală):

• Hemoleucogramă completă
• Proteina C reactivă
• Glicemie a jeun
• Colesterol seric total
• LDL colesterol
• Creatinină serică cu RFGe
• TGO, TGP
• Determinarea raportului albumină/creatinină în urină (RACU)
• TSH și FT4 pentru femei

LA DOI ANI:

• Test imunologic pentru sânge ocult în materiile fecale (50-74 ani) – AMBELE SEXE
• Mamografie 2D pentru femei (50-69 ani)

LA TREI ANI:

• PSA pentru bărbați (de la 50 de ani)

LA CINCI ANI:

• Test HPV pentru femei (25-65 ani) – conform noii metodologii de screening

Medicul de familie stabilește la fiecare consultație ce investigații sunt necesare în funcție de vârsta pacientului, sexul acestuia, antecedentele personale și heredo-colaterale, rezultatele investigațiilor anterioare.

Ce se întâmplă dacă nu ești asigurat

O veste foarte bună: consultațiile de prevenție și investigațiile recomandate în urma lor sunt disponibile și pentru persoanele neasigurate.

„Investigațiile recomandate de MF urmare a consultației de prevenție în baza biletului de trimitere pentru investigații preventive” fac parte din pachetul nou de servicii medicale acordate persoanelor neasigurate, în aplicarea Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului.

„Pentru acordare și decontare furnizorii încheie acte adiționale pentru decontarea la nivel realizat, întocmesc evidențe și facturi distincte. Fondurile se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către bugetul FNUASS”, precizează documentele oficiale.

Așadar, lipsa de asigurare nu este o scuză pentru a nu merge la consultația anuală de prevenție.

Semnele de alarmă pe care trebuie să le discuți cu medicul

Chiar dacă consultația este de prevenție (adică mergi când te simți bine), este important să menționezi medicului de familie orice simptome neobișnuite.

Pentru bărbați:

• Probleme urinare (flux slab, nicturie, durere)
• Sânge în urină sau spermă
• Disfuncție erectilă
• Dureri persistente (spate, șolduri, pelvis)
• Scădere în greutate inexplicabilă
• Oboseală cronică, paloare

Pentru femei:

• Sângerări vaginale anormale (între menstruații, după menopauză, după contact sexual)
• Secreții vaginale neobișnuite
• Durere pelviană persistentă
• Umflături sau noduli la nivelul sânilor
• Modificări ale pielii sânilor sau mameloanelor
• Scădere în greutate inexplicabilă
• Oboseală cronică

Pentru ambele sexe:

• Modificări ale tranzitului intestinal
• Sânge în materiile fecale
• Tuse persistentă, dispnee
• Dificultăți la înghițire
• Modificări ale alunițelor

De la prevenție la diagnostic: circuitul complet

Dacă în urma consultației de prevenție și a investigațiilor recomandate medicul de familie suspectează o afecțiune gravă, pașii următori sunt clari:

1. Trimitere la specialist – Medicul de familie emite bilet de trimitere pentru specialitatea corespunzătoare (urologie pentru bărbați cu PSA crescut, ginecologie pentru femei cu test HPV pozitiv, gastroenterologie pentru test pozitiv de sânge ocult)
2. Investigații suplimentare – Medicul specialist poate recomanda: ecografii, CT, RMN, endoscopii, biopsii
3. Dacă există suspiciune oncologică – Toate investigațiile se marchează cu SO (suspiciune oncologică) și se decontează în afara contractului furnizorului, neputând fi refuzate
4. Pachete standardizate de diagnostic – Din 1 iulie 2024, există pachete complete de spitalizare de zi pentru diagnostic, evaluarea extensiei și stabilirea strategiei terapeutice, recomandate a se efectua în maximum 28 de zile calendaristice

Statistici îngrijorătoare despre prevenție în România

Deși este gratuită și recomandată anual, consultația de prevenție este ignorată de marea majoritate a românilor. Statisticile arată că mai puțin de 10% din populația eligibilă se prezintă anual la medicul de familie pentru prevenție.

„În semestrul I al acestui an consultațiile de prevenție acordate tuturor segmentelor de vârstă au constituit doar 1% din totalul consultațiilor acordate de medicii de familie”, recunosc reprezentanții CNAS.

Motivele sunt multiple: lipsa de informare, percepția că „dacă nu mă doare nimic, nu am ce căuta la medic”, teama de a nu descoperi ceva grav, lipsa de timp.

Dar costul ignorării prevenției este uriaș:

• România are cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin din UE (de 4 ori peste medie)
• Majoritatea cancerelor de prostată sunt diagnosticate în stadii avansate
• Cancerul colorectal este depistat târziu, când metastazează deja
• Diabetul tip 2 este diagnosticat abia când apar complicațiile (neuropatie, retinopatie, boală renală)

Cum te programezi la consultația de prevenție

Procesul este simplu:

1. Contactezi cabinetul medicului de familie (telefonic sau personal)
2. Ceri programare pentru „consultație de prevenție”
3. Te prezinți la data stabilită
4. Medicul efectuează examenul clinic și eliberează bilet de trimitere pentru investigațiile necesare
5. Te prezinți la laborator/imagistică cu biletul de trimitere (pe care medicul a bifat căsuța PREV)
6. După primirea rezultatelor, te întorci la medicul de familie pentru interpretare și recomandări

Pentru mamografie, evită programarea în perioada premenstruală când sânii sunt sensibili. Perioada optimă este la 7-10 zile după începutul menstruației.