Din cuprinsul articolului
România are nevoie „cât mai repede” de o lege a malpraxisului construită pe baze solide, care să protejeze atât personalul medical, cât și pacienții, susține ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Oficialul afirmă că actualul cadru legislativ este insuficient și că sistemul sanitar a ajuns într-un punct în care reformarea acestui domeniu nu mai poate fi amânată.
Declarațiile au fost făcute miercuri seară, la Medika TV, unde ministrul a vorbit deschis despre problemele grave cu care s-a confruntat sistemul de sănătate în ultimii ani.
„Sistemul s-a lovit de propria realitate”
Alexandru Rogobete a subliniat că mandatul său a fost marcat atât de reforme și investiții, cât și de crize majore care au scos la iveală vulnerabilități profunde ale sistemului sanitar.
„Eu am avut un mandat în care s-au întâmplat lucruri, o serie de reforme, investiţii şi aşa mai departe, dar şi un mandat greu, în care sistemul de sănătate s-a lovit de realitatea lui, care poate până acum nu a fost spusă atât de ferm şi de clar. De la explozii, la focare de infecţii nozocomiale, la spitale fără apă, la spitale fără căldură. Şi lista poate continua. Am trecut prin tot felul de situaţii neplăcute şi dificile pentru sistemul de sănătate şi am ajuns la concluzia următoare: este evident că România are nevoie, cât mai repede, de o lege corectă, primul rând, o lege cerebrală, o lege raţională a malpraxisului. Este evident acest lucru”, a declarat Alexandru Rogobete.
Asistență de la Banca Mondială pentru legea malpraxisului
Ministrul Sănătății a anunțat că a cerut sprijinul Băncii Mondiale pentru elaborarea noii legi, tocmai pentru a evita soluții improvizate sau incomplete.
„Acesta este motivul pentru care am solicitat informal şi o voi face şi oficial, sigur, printr-un proces care nu este complicat, am solicitat asistenţă tehnică de la Banca Mondială pentru realizarea legii malpraxisului în România. Nu vreau ca legea malpraxisului să fie o nouă cârpeală, nu vreau nici să fie să inventăm apa caldă. Vreau să vină instituţia Băncii Mundiale cu departamentul lor de sănătate care are expertiză în aşa ceva şi să ne ofere asistenţă tehnică utilizând experienţele din alte ţări, utilizând modelele de bună practică din alte ţăruri şi să demarăm procesul de realizare a legii malpraxisului în România”, a explicat Rogobete.
Lege pentru demnitatea medicilor și siguranța pacienților
Întrebat cum ar trebui să arate viitoarea lege, ministrul a subliniat că aceasta trebuie să ofere echilibru și protecție ambelor părți implicate în actul medical.
„Ar trebui să asigure demnitatea personalului medical, ar trebui să asugure demnitaea şi siguranţa pacienţilor. În primul şi în primul rând. Apoi, sigur, toate tehnicalităţile despre care nu vreau să intru în detalii acum. Dar eu vreau ca acest proces să înceapă cât mai repede şi sunt convins că Banca Mondială ne va oferi sprijinul necesar prin programul instituţional de asistenţă tehnică, astfel încât să putem elabora acest proiect cât mai repede de posibil.”
De ce Banca Mondială și nu un grup de lucru local
Alexandru Rogobete a explicat că apelul la expertiză internațională este o decizie deliberată, după mai multe încercări eșuate de a construi o lege funcțională la nivel local.
„De ce am preferat Banca Mondiale şi nu am făcut un grup tehnic de lucru ca de obicei, cum am fărut până acum? Pentru că vreau expertiză internaţională şi vreau să evităm procesul acesta pe care îl cunoaşteţi, prin care de multe ori inventăm apa caldă. S-a încercat de multe ori elaborarea acestei legi. Nu a funcţionat niciodată pe plan local. Este evident că avem nevoie de sprijin internaţional prin asistenţă tehnică pentru a o realiza şi o vom face aşa”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Noua lege a malpraxisului este prezentată de oficiali drept una dintre reformele-cheie necesare pentru recâștigarea încrederii în sistemul sanitar și pentru protejarea actului medical într-un context tot mai dificil.
