Din cuprinsul articolului
Agenția națională de securitate sanitară din Franța trage un semnal de alarmă. Rețelele de socializare afectează sănătatea mintală a adolescenților, mai ales a fetelor. Concluzia apare într-un studiu publicat marți, realizat pe parcursul a peste cinci ani. La cercetare au participat zeci de experți: epidemiologi, biologi, pedopsihiatri, psihologi și specialiști în informare și comunicare.
„Efectele negative al reţelelor de socializare sunt numeroase şi documentate”, afirmă Agenţia franceză de securitate sanitară (ANSES) în vastul studiu publicat marţi. Un studiu bazat pe rezultatele a sute de publicaţii ştiinţifice.
Studiul a identificat patru mari pericole. Toate acestea favorizează şi provoacă adesea simptome depresive.
- Ciberviolenţele.
- Alterarea somnului
- Devalorizarea de sine
- Expunerea la riscuri precum problemele alimentare sau difuzare de imagini intime fără consimţământ.
Potrivit ANSES, adolecentele sunt mai fragile, mai afectate, decât băieţii de vârsta lor.
Pericolele de pe reţelele sociale
„Asta pentru că fetele folosesc mai mult reţelele, mai ales pe cele zise „foarte vizuale” adică bazate pe schimburile de imagini, pe punerea pe sine în scenă. Astfel, ele resimt mai mult presiunea socială legată de exemplu de stereotipurile de gen, sunt mai des ciberhărţuite decât băieţii.
Toate acestea pot provoca probleme mari în materie de sănătate, în particular sănătate mintală” spune Thomas Bayeux, membru al direcţiei ştiinţifice de la ANSES, într-un interviu acordat radioului France Inter.
Pericolele de pe reţelele sociale sunt cu atât mai mari pentru adolescente cu cât dezvoltarea creierului lor nu este încă terminată, fapt care face că tulburările lor psihice pot deveni şi mai importante.
Studiul ANSES
Instituţia franceză preconizează să se acţioneze „la sursă” pentru ca minorii să „nu aibă acces decât la reţele sociale concepute şi parametrate pentru a le proteja sănătatea”.
Acest lucru implică faptul ca platformele să-şi modifice de exemplu algoritmii de personalizare a conţinuturilor.
„Actualmente reţelele sociale îşi bazează modelul pe idea de a capta date, de a putea vinde spaţiu publicitar de o manieră optimă şi pe faptul de a putea capta atenţia utilizatorilor” explică Thomas Bayeux.
„A captiva pe cineva pe reţeaua socială face parte din strategie şi din modelul economic al acesteia”, conchide specialstul francez.
Studiul ANSES apare în contextul în care mai multe texte legislative sunt în pregătire pentru a interzice accesul la reţelele de socializare – TikTok, Instagram, Snapchat – tinerilor francezi sub 15 ani. Potrivit ultimelor date, 42% din adolescenţii francezi cu vârstele cuprinse între 12-17 ani petrec între două şi cinci ore în fiecare zi pe reţelele de socializare. 9 procente stau chiar mai mult de 5 ore pe zi în faţa ecranelor.
