Din cuprinsul articolului
De la 1 februarie 2026, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită. Este una dintre cele mai dure modificări aduse sistemului de concedii medicale din România în ultimii ani și se va aplica până la 31 decembrie 2027. Măsura a fost introdusă prin ordonanța de urgență adoptată de Guvern la finalul anului trecut și are ca scop declarat reducerea concediilor medicale fictive, folosite pentru a lega zilele libere sau pentru a prelungi vacanțele.
Însă pentru pacienții cronici, care depind de concediul medical pentru a ajunge la tratament, la investigații și la monitorizare, această schimbare riscă să devină o povară financiară suplimentară. Tocmai de aceea, autoritățile iau în calcul o excepție importantă: bolnavii cronici ar putea fi scutiți de neplata primei zile de concediu medical.
Cum se schimbă mecanismul de plată a concediilor medicale
Până acum, primele cinci zile de concediu medical erau plătite de angajator, iar din a șasea zi intervenea decontarea de la stat, prin bugetul FNUASS.
De la 1 februarie 2026, ordinea se modifică astfel:
- prima zi este considerată în sarcina statului, dar nu se mai plătește deloc
- zilele 2–6 sunt plătite de angajator
- din ziua a 7-a începe decontarea de la bugetul FNUASS
Pentru concediile suportate integral din bugetul FNUASS, prima zi nu va fi nici aici plătită.
Procentele rămân aceleași pentru bolile obișnuite:
- 55% pentru concedii de până la 7 zile
- 65% pentru 8–14 zile
- 75% pentru peste 15 zile
În practică, costul primei zile va fi suportat integral de angajat.
După apariția măsurii, asociațiile de pacienți au reacționat rapid. Luni, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a întâlnit cu reprezentanții pacienților cronici și a anunțat că analizează variante de corectare a ordonanței.
El a transmis că: „Un punct important este și eliminarea biletului de trimitere pentru spitalizarea de zi în cazul pacienților cronici deja diagnosticați și monitorizați, inclusiv în boli grave precum scleroza multiplă. Acolo unde nu aduce valoare medicală, această etapă trebuie eliminată.
În același timp, susțin ferm realizarea unor pachete de analize în ambulatoriu, adaptate bolilor cronice, acolo unde fluxurile sunt clare, nevoia de diagnostic și monitorizare este evidentă, iar pacientul nu trebuie plimbat inutil prin internări administrative. Este un pas concret spre un sistem mai eficient și mai uman.”
Vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici, Rozalina Lăpădatu, a explicat pentru HotNews că ministerul analizează o soluție tehnică:
„Este vorba despre posibilitatea ca, în cazul afecțiunilor cronice cu internări periodice, prima zi de concediu medical să fie plătită.”
Concret, ar putea fi introdus un cod distinct de boală pentru pacienții cronici, care să îi excepteze automat de la neplata primei zile:
„Ar putea fi un cod distinct de internare de boală pentru bolile cronice, care să fie exceptat, astfel încât cei care necesită internări periodice pentru afecțiunea cronică de care suferă să aibă prima zi de concediu medical plătită.”
Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), a explicat foarte clar diferența dintre un concediu medical „de confort” și unul de supraviețuire:
„Una din soluțiile la care ne gândim este faptul că acești pacienți care au concedii repetitive pentru a merge la tratament să nu fie taxați prin neplata primei zile de concediu. Marea majoritate a acestor tratamente se dau prin spitalizare de zi, pentru că sunt achiziții cu circuit închis.
Noi ne dorim să meargă spre farmacii, ne dorim ca pacientul să nu fie nevoit să stea o zi de spitalizare și să-și ia concediu, ci doar să meargă în ambulatoriul de specialitate.”
Hepatitele, cazul cel mai fragil
Pentru pacienții cu hepatite virale, situația este și mai delicată. Marinela Debu, președinta Asociației Pacienților cu Hepatită din România, a atras atenția asupra unei vulnerabilități majore:
„Punctual, pe hepatitele virale am adus problema faptului că nu avem program național și acești pacienți, dacă rămân descoperiți cu asigurarea, sunt pe riscul de a-și întrerupe tratamentele.”
Întreruperea tratamentului în hepatite înseamnă agravarea bolii, complicații și costuri medicale mult mai mari pe termen lung.
Prin ordonanță, Guvernul introduce și un mecanism de control la nivelul Caselor de Asigurări de Sănătate. Medicii care acordă concedii medicale fictive pot fi sancționați, iar zilele respective nu vor fi plătite.
Scopul declarat este reducerea abuzurilor, nu penalizarea bolnavilor reali.
Ministrul Alexandru Rogobete a explicat că practica nu este una singulară în Europa:
„Această practică nu este doar în România. Nu este o idee care nu are un fundament sau o cifră în spate. În multe țări, prima zi de concediu medical nu se plătește. De exemplu, în Franța sau Belgia, nu se plătesc primele două zile.
Decizia este de a reduce numărul de concedii medicale de scurtă durată. S-a demonstrat că se abuzează de ele.”
Diferența majoră este că, în aceste țări, pacienții cronici beneficiază de protecții clare.
Cine ar putea fi exceptat
Potrivit discuțiilor purtate cu Ministerul Sănătății, de scutire ar putea beneficia:
- pacienții oncologici
- persoanele cu boli rare
- pacienții cu diabet
- bolnavii cu hepatite cronice
- pacienții cu scleroză multiplă
- alte afecțiuni care necesită tratamente repetate sau spitalizare de zi
Miza reală nu este una bugetară, ci una de justiție socială. Un concediu medical nu este un privilegiu pentru un pacient cronic. Este singura lui cale de a rămâne în viață. Dacă excepția va fi introdusă oficial, măsura va deveni una echilibrată. Dacă nu, sistemul riscă să sancționeze exact oamenii care nu au ales să fie bolnavi.
