Din cuprinsul articolului
Boala Parkinson nu începe cu tremurul mâinii. Pentru mulți pacienți, primele semnale apar cu 10, 20 sau chiar 30 de ani înainte de diagnostic și nu au legătură directă cu mișcarea. Medicii vorbesc tot mai des despre o „fază invizibilă” a bolii, în care organismul transmite avertismente subtile, adesea puse pe seama stresului sau a înaintării în vârstă.
Neurologii atrag atenția că pierderea mirosului, tulburările de somn, constipația cronică sau amețelile la ridicare pot fi printre cele mai timpurii semne ale bolii Parkinson, una dintre cele mai frecvente afecțiuni neurologice din lume.
Potrivit estimărilor internaționale, numărul persoanelor cu Parkinson ar putea ajunge la peste 25 de milioane până în 2050, aproape dublu față de nivelul actual, pe fondul îmbătrânirii populației.
Parkinson nu este doar o boală a mișcării
Imaginea clasică a bolii Parkinson este asociată cu tremorul mâinii, rigiditatea musculară și încetinirea mișcărilor. În realitate, până la 20% dintre pacienți nu dezvoltă niciodată tremor de repaus.
„Mult timp am considerat Parkinson exclusiv o tulburare de mișcare. Astăzi știm că afectează întregul organism”, explică neurologii specializați în tulburări de mișcare.
Boala apare atunci când neuronii care produc dopamină în zona numită substantia nigra încep să moară progresiv. Când simptomele motorii devin vizibile, între 50% și 70% dintre acești neuroni sunt deja pierduți, motiv pentru care diagnosticarea precoce rămâne o provocare majoră.
Această perioadă timpurie, cunoscută drept faza prodromală, poate dura ani sau chiar decenii.
1. Pierderea mirosului, unul dintre cele mai timpurii semnale
Incapacitatea de a percepe mirosurile, numită anosmie, este prezentă la peste 90% dintre persoanele cu Parkinson. Particularitatea este că apare lent și progresiv, astfel încât mulți pacienți nici nu realizează când a început.
Cercetările arată că pierderea mirosului poate preceda diagnosticul cu până la 20 de ani.
Specialiștii cred că boala ar putea debuta chiar în bulbii olfactivi, structurile cerebrale implicate în simțul mirosului, unde se acumulează proteine anormale ce afectează neuronii.
Deși anosmia poate avea și alte cauze – infecții respiratorii, COVID-19 sau sinuzite – pierderea persistentă a mirosului, fără explicație clară, ar trebui discutată cu medicul.
2. Mișcări violente în somn și „trăirea” viselor
În mod normal, corpul este aproape paralizat în timpul somnului REM. La unele persoane apare însă o tulburare numită REM sleep behavior disorder, care determină vorbitul, lovitul sau ridicatul din pat în timpul viselor.
Studiile arată că între 50% și 70% dintre persoanele cu această tulburare dezvoltă Parkinson sau demență cu corpi Lewy în următorii 5–10 ani. Riscul este de peste 100 de ori mai mare față de populația generală.
Partenerii de viață sunt adesea primii care observă aceste episoade.
Un diagnostic corect presupune evaluare neurologică și studiu de somn.
3. Constipația cronică, un semn ignorat ani la rând
Aproximativ două treimi dintre pacienții cu Parkinson se confruntă cu constipație persistentă. Cercetările sugerează că modificările neurologice pot începe în sistemul digestiv, unde au fost identificate depozite anormale de proteine specifice bolii.
Persoanele cu constipație cronică au un risc de două ori mai mare de a dezvolta Parkinson, iar bărbații care aveau mai puțin de o evacuare intestinală pe zi au prezentat un risc crescut pe termen lung.
Interesant este că și constipația apărută în tinerețe pare să fie asociată cu un risc mai mare peste decenii.
4. Amețelile la ridicare, un posibil semn neurologic
Scăderea bruscă a tensiunii arteriale la trecerea din poziția șezând sau culcat în picioare, cunoscută ca hipotensiune ortostatică, poate provoca amețeală sau chiar leșin.
Deși frecvent apare din cauza deshidratării sau a unor medicamente, forma cronică și neexplicată poate avea origine neurologică. Aproximativ jumătate dintre pacienții cu hipotensiune ortostatică de cauză neurologică dezvoltă ulterior Parkinson sau afecțiuni similare.
Ce înseamnă aceste semnale pentru pacienți
Niciunul dintre aceste simptome nu indică singur boala Parkinson. Însă combinația mai multor semne, mai ales în prezența unui istoric familial, justifică evaluarea neurologică.
„Când se adună mai mulți factori – pierderea mirosului, constipație, tulburări de somn – riscul crește semnificativ. Important este să nu se tragă concluzii pripite, ci să se facă investigații”, subliniază specialiștii.
În prezent nu există un test unic care să confirme Parkinson în faza prodromală, dar cercetătorii lucrează intens la biomarkeri care ar putea permite diagnosticarea mult mai devreme.
Un mesaj-cheie pentru public
Parkinson este o boală lentă, care se instalează în tăcere. Primele semnale pot fi discrete și ușor de ignorat, dar recunoașterea lor timpurie ar putea schimba radical parcursul bolii în viitor, pe măsură ce terapiile preventive vor deveni disponibile.
Pentru moment, specialiștii subliniază importanța mișcării regulate, a somnului de calitate și a controalelor medicale periodice.
