Din cuprinsul articolului
Amorțeala apărută brusc la nivelul feței, brațului sau piciorului nu este un simptom banal. Medicii avertizează că poate fi unul dintre primele semne ale unui anevrism cerebral, o afecțiune silențioasă, dar extrem de periculoasă, care poate evolua rapid spre complicații fatale dacă nu este diagnosticată la timp.
Anevrismul cerebral apare atunci când peretele unui vas de sânge din creier se subțiază și se dilată progresiv, formând o „pungă” plină cu sânge. Această zonă devine fragilă și se poate rupe oricând, provocând un accident vascular cerebral hemoragic. În acel moment, riscul de deces sau de leziuni neurologice ireversibile crește dramatic.
Majoritatea anevrismelor mici nu dau simptome și rămân nedetectate ani la rând. Problema apare atunci când acestea cresc sau se rup.
Amorțeala bruscă, simptom de alarmă
Unul dintre cele mai înșelătoare semne ale anevrismului cerebral este amorțeala instalată brusc, de regulă pe o singură parte a corpului. Aceasta poate fi însoțită de slăbiciune musculară sau senzația că membrul afectat „nu mai răspunde”.
Alte simptome care trebuie tratate ca urgență medicală includ:
- durere de cap severă, apărută brusc, descrisă frecvent ca „cea mai puternică din viață”
- tulburări de vedere sau vedere dublă
- dificultăți de vorbire
- pierderea echilibrului
- greață, vărsături sau pierderea cunoștinței
Oricare dintre aceste manifestări impune prezentarea imediată la spital.
Hipertensiunea, principalul inamic al vaselor cerebrale
Potrivit specialiștilor, hipertensiunea arterială netratată reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru apariția anevrismelor cerebrale. Presiunea constant crescută exercitată asupra pereților vasculari duce, în timp, la slăbirea acestora.
Neurochirurgul Dr. Gaurav Batra explică faptul că tensiunea mare nu doar favorizează apariția anevrismelor, ci contribuie și la creșterea lor progresivă, sporind riscul de ruptură.
Pe lângă hipertensiune, mai mulți factori legați de stilul de viață cresc riscul de anevrism cerebral:
- fumatul, care afectează direct structura pereților vasculari
- consumul excesiv de alcool
- alimentația dezechilibrată și sedentarismul
- obezitatea și dislipidemia
Acești factori accelerează degradarea vaselor de sânge și favorizează leziunile vasculare „tăcute”.
Riscul este mai mare la persoanele care au rude de gradul întâi cu anevrism cerebral. De asemenea, anumite boli genetice, precum boala polichistică renală sau sindromul Ehlers-Danlos, slăbesc structural pereții vaselor de sânge. În aceste cazuri, monitorizarea periodică este esențială, chiar și în lipsa simptomelor.
Cum se diagnostichează și tratează anevrismul cerebral
Anevrismele pot fi depistate înainte de ruptură prin investigații imagistice moderne, precum CT, RMN sau angiografia cerebrală. Tratamentul este ales în funcție de dimensiune, localizare și risc și poate include:
- clipping chirurgical, prin izolarea anevrismului cu un clip metalic
- embolizare endovasculară, care blochează fluxul de sânge către anevrism
Intervenția precoce reduce semnificativ riscul de deces și dizabilitate.
Controlul tensiunii arteriale, renunțarea la fumat, limitarea alcoolului și menținerea unei greutăți sănătoase sunt măsuri esențiale pentru protejarea vaselor cerebrale. Amorțeala apărută brusc nu trebuie ignorată niciodată. De multe ori, este primul semnal că în creier se petrece ceva grav, dar încă reversibil dacă se intervine la timp.
