Din cuprinsul articolului
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, solicită Parlamentului României adoptarea unei legi care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare. Oficialul spune că România trebuie să trateze subiectul ca pe o problemă reală de sănătate publică și de protecție a copilului, nu ca pe o dezbatere ideologică.
Declarațiile vin în contextul unor evenimente recente extrem de grave. Arafat face referire la cazul adolescenților din comuna Cenei, județul Timiș, care și-au ucis un coleg, dar și la incidentul din județul Mureș, unde mai mulți minori au atacat un taximetrist.
„Nu este vorba despre cenzură, ci despre protecție”
Raed Arafat afirmă că alte state au înțeles deja amploarea fenomenului și au început să acționeze legislativ. El dă exemplul Australiei, care a adoptat o lege ce interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani. Dezbateri similare au loc în Norvegia și Marea Britanie, iar în Franța, camera inferioară a parlamentului a votat un proiect de lege inspirat din modelul australian.
„Alte țări tratează această temă așa cum este în realitate, o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului. Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție. Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”, subliniază șeful DSU.
Arafat compară accesul copiilor la rețelele sociale cu accesul la tutun, alcool sau jocuri de noroc, domenii strict reglementate prin lege. El spune că este necesară onestitatea de a recunoaște un adevăr incomod: rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți.
Potrivit acestuia, platformele funcționează pe mecanisme sofisticate de captare a atenției și de generare a dependenței, construite special pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp.
Cyberbullying, presiune socială și dependență
Un alt punct major ridicat de Arafat este faptul că rețelele sociale au devenit un spațiu în care se manifestă frecvent cyberbullying-ul, umilirea publică, stigmatizarea, presiunea socială constantă și comparația toxică. Validarea artificială prin like-uri și comentarii ajunge să influențeze direct stima de sine și comportamentul copiilor.
Săptămâna aceasta, în Statele Unite, TikTok a acceptat să soluționeze un proces intentat de o tânără de 19 ani, care susține că a devenit dependentă de rețelele sociale încă din copilărie. În proces au fost acuzate și alte platforme mari, precum YouTube, Meta și Snap, pentru design-ul conceput să capteze și să mențină atenția utilizatorilor tineri.
„Responsabilitatea părinților nu mai este suficientă”
Raed Arafat afirmă că ideea potrivit căreia totul ține doar de responsabilitatea părinților nu mai este realistă într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe.
„Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică. Protejarea copiilor și adolescenților nu limitează libertatea, o face posibilă pe termen lung”, spune șeful DSU.
El cere parlamentarilor să își asume responsabilitatea și să inițieze un cadru legislativ clar care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare.
Ce spune legislația aflată deja în Parlament
În octombrie anul trecut, Senatul a votat un proiect de lege privind așa-numitul „majorat online”. Acesta prevede că minorii sub 16 ani își pot crea conturi pe rețelele sociale doar cu acord parental verificabil. Inițiativa trebuie însă votată și de Camera Deputaților și promulgată de președinte pentru a deveni lege.
Apelul lansat de Raed Arafat redeschide o dezbatere sensibilă în societatea românească, în care siguranța copiilor, sănătatea mintală și responsabilitatea statului se intersectează cu libertatea digitală.
