Din cuprinsul articolului
Cele 16 sfinte femei românce sunt canonizate în 2026. Află viețile, zilele de praznuire și programul proclamării din 5-6 februarie la Catedrala Patriarhală.
Pe 1 iulie 2025, în cadrul unei ședințe solemne desfășurate în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat oficial canonizarea a 16 femei românce cu viață sfântă, inclusiv mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare.
Proclamarea generală a canonizării. Data și programul oficial
Evenimentele liturgice de proclamare generală vor avea loc pe 5 și 6 februarie 2026 la Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din București, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a membrilor Sfântului Sinod, potrivit basilica.ro.
Programul principal al evenimentului
Joi, 5 februarie 2026
- ora 17:00- Ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 sfinte femei după încheierea Vecerniei.
Vineri, 6 februarie 2026
- ora 07:45- Procesiune cu părticele din moaștele Sfinților: Dimitrie cel Nou, Constantin și Elena și Nectarie de la Eghina, precum și ale Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina.
- între orele 08:30-12:30: Sfânta Liturghie săvârșită de Patriarhul Daniel și membrii Sfântului Sinod.
- La finalul Sfintei Liturghii: solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce.
Cine sunt cele 16 femei românce canonizate
Proclamarea canonizării lor este un moment istoric pentru viața spirituală a Bisericii noastre și marchează Anul Comemorativ al Sfintelor Femei din Calendar, proclamat de Patriarhia Română pentru anul 2026.
Cele 16 sfinte incluse în calendarul Bisericii Ortodoxe Române sunt:
- Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea- cu zi de prăznuire pe 12 aprilie
- Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău- cu zi de prăznuire pe 4 mai
- Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi- cu zi de prăznuire pe 5 mai
- Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași- cu zi de prăznuire pe 24 mai
- Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea- cu zi de prăznuire pe 5 iunie
- Sfânta Olimpia de la Fărcașa- cu zi de prăznuire pe 4 iulie
- Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț- cu zi de prăznuire pe 6 iulie
- Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu- cu zi de prăznuire pe 16 august
- Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec- cu zi de prăznuire pe 17 august
- Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec- cu zi de prăznuire pe 17 august
- Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu- cu zi de prăznuire pe 17 august
- Sfânta Magdalena de la Mălainița- cu zi de prăznuire pe 15 octombrie
- Sfânta Cuvioasă Mavra de Mt. Ceahlău- cu zi de prăznuire pe sus mai sus, deja 4 mai (anterior menționată)
- Sfânta Anastasia Șaguna- cu zi de prăznuire pe 1 decembrie
- Sfânta Antonina de la Tismana- cu zi de prăznuire pe 23 decembrie
- Sfânta Cuvioasă Evloghia de la Samurcășești- cu zi de prăznuire pe 19 decembrie
Zilele de praznuire prezentate mai sus reflectă includerea lor oficială în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, după canonizarea aprobată în ședința Sfântului Sinod din 1 iulie 2025 și publicate în comunicatele oficiale ale patriarhiei.
Fiecare dintre aceste sfinte are o viață exemplară de credință, jertfă și slujire, reprezentând modele de sfințenie pentru întreaga comunitate ortodoxă.
Semnificația canonizării pentru Biserică și credincioși
Această canonizare reprezintă o recunoaștere oficială a vieții sfinte trăite de femei remarcabile din istoria spirituală românească. Ele sunt modele de credință, curaj și dăruire, confirmând rolul profund al femeii în viața monahală și în formarea comunităților creștine.
Prin înscrierea acestor sfinte în calendarul Bisericii, se încurajează cultul lor liturgic și pelerinajele, dar și meditația credincioșilor la virtuțile pe care le-au cultivat în viața lor.
