Din cuprinsul articolului
Cătălin Striblea, cunoscut jurnalist și realizator al emisiunii „Rațiunea zilei” de la Europa FM, a readus în atenția publică un episod dramatic din viața sa: accidentul vascular cerebral (AVC) suferit în somn, în urmă cu 12 ani. Mărturia sa, făcută recent în podcastul lui Gojira, a stârnit un val de reacții și a adus în discuție două pericole tăcute, dar reale, care amenință sănătatea modernă: stresul cronic și fumatul.
În urma declarațiilor jurnalistului, FANATIK a discutat cu medicul neurolog Oana Bisog, care a oferit o explicație clară și documentată privind mecanismele care pot duce la un AVC, chiar și în absența unor semne premergătoare evidente.
Stresul și fumatul: o combinație cu potențial letal
„Cred că fumatul și stresul prelungit mi-au declanșat AVC-ul”, a spus Striblea în interviul respectiv, adăugând că a renunțat definitiv la țigări chiar în noaptea operației. Deși pare o corelație simplistă, medicul neurolog Oana Bisog confirmă că ambele elemente pot contribui semnificativ la deteriorarea vaselor de sânge.
„Bănuiesc, bănuiesc, că această cauză se regăsește în faptul că fumam. Bănuiala mea. De atunci nu mai fumez. Nu mai fumez de când eram pe masa de operație, din noaptea aia. Al doilea motiv este că mi-am făcut sânge rău la locul de muncă încât mi s-a întâmplat o chestiunea asta. Dar… cel mai probabil fumatul și stresul foarte mare au contribuit la o coagulare a sângelui nepermisă. Și acum am tratamente, deci fumat plus stres”, a declarat Cătălin Striblea în podcastul lui Gojira.
„Stresul și oboseala nu provoacă direct un accident vascular cerebral, dar influențează funcția cardiovasculară: tensiunea arterială, ritmul cardiac, elasticitatea vaselor. Aceste modificări pot duce, în timp, la ruperea unui vas sau la formarea unui cheag care blochează circulația cerebrală”, explică dr. Bisog.
Vasele „ca niște conopide”: ce se întâmplă în corpul unui fumător
Unul dintre cele mai plastice și îngrijorătoare detalii oferite de medicul neurolog este legat de starea vaselor de sânge la fumători.
„În mod direct, stresul și oboseala nu dau direct accident vascular, nu. Dar stresul și oboseala influențează tot ce înseamnă funcție cardiovasculară, adică tensiune, frecvență cardiacă, ritm cardiac, care, la un moment dat, vor determina modificări ale pereților vasculari, în speță, care pot duce la accident vascular prin înfundarea vaselor sau prin ruperea peretelui vascular, caz în care apare o hemoragie. Cam asta e consecutivitatea, mai degrabă. Fumatul, nu excesiv, fumatul punct. Nu există o cantitate de nicotină care să nu crească riscul vascular. Fumatul îngroașă vasele și există riscul ca la un moment dat îngroșatul ăsta să ducă la un înfundat.
Apropo de fumat, vascular vorbind, vasele ecografic privite la fumători și la diabetici sunt dintre cele mai urâte, în sensul că suprafața lor internă în loc să arate, așa, frumos, neted, și ele să curgă într-un mod fiziologic, arată ca niște conopide. Sângele care este e un lichid coagulat, în situații în care are unde să se prindă, ca să vorbim mai puțin profesional, și se formează cheag. Într-un fel circulă printr-un vas absolut neted și în alt fel circulă într-un vas care are numai modificări din astea de pereți. Evident că are mult mai multe zone unde se poate coagula. Deci, fumătorii și diabeticii au cele mai urâte vase ever.
Și nu doar fumatul este de vină. Persoanele cu diabet, colesterol crescut sau hipertensiune arterială au același tip de „vase urâte”, cum le descrie specialistul, ceea ce crește semnificativ riscul de accidente vasculare.
Stresul – nu meseria, ci modul în care o trăiești
Deși jurnalismul este cunoscut ca fiind o meserie tensionată și solicitantă, medicul atrage atenția că nu profesia în sine este problema, ci modul în care fiecare persoană procesează stresul.
„Poți fi controlor de trafic aerian și să gestionezi perfect presiunea sau poți lucra într-o cofetărie și să ai zilnic atacuri de panică din cauza brioșelor care nu ies bine. Contează foarte mult ‘stofa’ fiecăruia și răspunsul personal la stres.”
Mai mult, stresul se manifestă biochimic în corp: cortizolul crește, apare inflamația sistemică, tensiunea arterială se modifică – toate acestea contribuind la uzura vaselor și la apariția bolilor cardiovasculare.
Odihna – o piesă ignorată din puzzle
O noapte pierdută nu înseamnă o tragedie, dar, potrivit medicului, efectele unei nopți nedormite se pot resimți în organism timp de două săptămâni.
„Sistemul nervos și cel cardiovascular suferă enorm din lipsa de somn. În cazul în care lucrezi în ture de noapte frecvente, riscurile cresc exponențial, mai ales dacă sunt combinate cu stres cronic și fumat.”
Cazul lui Cătălin Striblea, deși dramatic, este o oportunitate de conștientizare publică. Stresul zilnic, fumatul aparent „social” și lipsa de somn pot construi, în timp, un teren fertil pentru accidente vasculare – uneori fără simptome prealabile.
Ce putem face? Să nu ne neglijăm. Să ne verificăm regulat tensiunea, să renunțăm la fumat, să tratăm stresul cu seriozitate și să dormim suficient. Pentru că, așa cum arată și cazul jurnalistului, viața ți se poate schimba într-o clipă. Sau, cum spun medicii, într-un coșmar care începe în somn.
