Ce să faci în a treia zi de Paști, supranumită Marțea Albă și ce spun tradițiile să eviți ca să nu ai ghinion tot anul

A treia zi de Paști, zi foarte importantă, notată tot cu cruce roșie în calendarul ortodox, este supranumită Marțea Albă. Ce se întâmplă în această zi și care sunt cele mai cunoscute tradiții legate de Marțea Albă. Ce trebuie să facem și ce nu, conform obiceiurilor.

Săptămâna care îi urmează importantei zile de Paști, Învierea Domnului, se numește Săptămâna Luminată și tradițiile românești conferă acestor zile puteri speciale.

A treia zi de Paşti este, în acelaşi timp numită şi Marţea Albă din Săptămâna Luminată, zi în care nu se lucrează, iar femeile dau de pomană vinul roşu şi pasca rămase de la Paşte.

În această zi nu efectua munci casnice, deoarece se spune că aduc ghinion. În această zi, nu se spală, nu se calcă, nu se face curat.

De asemenea, în ziua a treia se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

În ultima zi de sărbătoare a Paştelui, în trecut, oamenii obişnuiau să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, aceste vizite fiind numite altădată „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

În unele zone ale ţării, în a treia de Paşte, finii obişnuiau să dăruiască naşilor şi cumetrii între ei nu numai pască, ci şi colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile de la Paști, de Rusalii, conform crestinortodox.ro.

Mai mult, fiecare zi din Săptămâna Luminată este foarte specială, cu câte o semnificație aparte.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie. Bărbaţii pot munci la câmp, dar femeile au interdicţie la treburi, altfel riscă să își umple gospodăria de șoareci.

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde, o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.