Din cuprinsul articolului
O cercetare amplă realizată de Universitatea din Tartu, Estonia, a descoperit că unele dintre cele mai frecvent utilizate medicamente – de la antibiotice și beta-blocante, până la antidepresive și pastile pentru reflux gastric – pot provoca modificări persistente ale microbiomului intestinal, care cresc riscul de cancer colorectal și alte afecțiuni cronice.
Rezultatele, publicate în revista științifică mSystems (2025), arată că efectele negative pot persista ani de zile după oprirea tratamentului, afectând echilibrul bacteriilor benefice din intestin. Aceste dezechilibre pot duce la inflamații cronice, afectarea sistemului imunitar și crearea unui mediu favorabil dezvoltării tumorilor.
Microbiomul intestinal – un „ecosistem” esențial pentru sănătate
Microbiomul intestinal este alcătuit din trilioane de bacterii care ajută digestia, susțin imunitatea și reglează inflamația în organism. Un microbiom divers este considerat un semn de sănătate, în timp ce scăderea diversității bacteriene – o stare numită disbioză – este asociată cu diabetul, obezitatea, bolile cardiovasculare și, tot mai des, cu cancerul de colon.
Echipa condusă de dr. Oliver Aasmets, de la Institutul de Genomică al Universității din Tartu, a analizat mostre de la 2.509 adulți. Cercetătorii au comparat probele de scaun cu istoricul medical al participanților și au repetat testele după patru ani, pentru a evalua efectele persistente ale medicamentelor asupra florei intestinale.
„Majoritatea studiilor analizează doar medicamentele luate în prezent, dar noi am descoperit că efectele tratamentelor din trecut pot fi la fel de importante. Modificările persistă și modelează microbiomul ani întregi după ce medicamentele au fost oprite”, a explicat dr. Aasmets.
Medicamentele care afectează flora intestinală
Cercetarea a evaluat 186 de tipuri de medicamente, dintre care aproape 90% au produs modificări semnificative ale microbiomului.
Cele mai mari efecte negative au fost observate în cazul:
-
antibioticelor, în special azitromicina și penicilina, ale căror efecte se mențin peste 3 ani după ultima doză;
-
benzodiazepinelor (Xanax, Valium), utilizate în tratamentul anxietății – reduc diversitatea bacteriană și favorizează inflamația intestinală;
-
beta-blocantelor (medicamente pentru hipertensiune și afecțiuni cardiace) – considerate printre cei mai mari „perturbatori” ai microbiomului;
-
inhibitorilor pompei de protoni (PPI), utilizați pentru reflux și arsuri gastrice – asociați cu un mediu intestinal proinflamator și risc crescut de cancer;
-
antidepresivelor de tip SSRI, care, de asemenea, afectează echilibrul bacteriilor benefice.
Efectele s-au dovedit cumulative – cu cât tratamentul este mai lung și mai complex, cu atât disbioza este mai pronunțată.
Legătura dintre disbioză și cancer
Când flora intestinală își pierde diversitatea, se slăbește bariera naturală a intestinului, iar toxinele și bacteriile nocive pot pătrunde în sânge, declanșând inflamații cronice.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de leaky gut (intestin permeabil), creează un teren propice pentru mutații celulare și dezvoltarea tumorilor.
Potrivit unui studiu publicat în 2024 în Nature Communications, modificările microbiomului – inclusiv proliferarea unor bacterii nou identificate – pot fi responsabile de 23–40% dintre cazurile de cancer colorectal.
Aceste bacterii pot stimula formarea de vase de sânge în tumori, pot bloca moartea celulară programată și pot activa căi metabolice care susțin creșterea necontrolată a celulelor.
„Un microbiom epuizat detoxifică mai greu substanțele nocive și produce mai puține molecule protectoare, cum este butiratul, lăsând corpul vulnerabil la inflamații și la degradarea ADN-ului”, se arată în raport.
Efecte de durată chiar și după întreruperea tratamentului
Ceea ce îi preocupă pe cercetători este faptul că efectele nu dispar odată cu ultima pastilă.
După ani de la încetarea tratamentului, pacienții încă prezentau modificări majore în structura microbiomului, similare celor observate în disbioze severe.
„Este o dovadă clară că sistemul nostru intestinal are o memorie chimică. Fiecare medicament lasă o amprentă biologică, iar unele nu se șterg niciodată complet”, a precizat dr. Aasmets.
Cum ne putem proteja flora intestinală
Deși multe dintre aceste medicamente sunt vitale și nu pot fi evitate, specialiștii recomandă o abordare preventivă pentru protejarea microbiomului:
-
o dietă bogată în fibre (legume, fructe, cereale integrale, leguminoase);
-
alimente fermentate (iaurt, kefir, varză murată, kimchi), care restabilesc bacteriile benefice;
-
limitarea consumului de alcool, zahăr și alimente ultraprocesate;
-
evitarea automedicației cu antibiotice sau pastile pentru reflux;
-
administrarea probioticelor doar la recomandarea medicului, după analize specifice.
Q&A – Ce trebuie să știe pacienții despre legătura dintre medicamente și microbiom
👉 Este adevărat că unele medicamente pot favoriza cancerul?
Nu direct, dar prin afectarea microbiomului intestinal pot crea un teren inflamator cronic care favorizează apariția cancerului colorectal și a altor boli.
👉 E periculos să întrerup un tratament de teama acestor efecte?
Nu. Decizia de a opri sau modifica un tratament trebuie luată doar împreună cu medicul. Efectele pot fi contracarate prin monitorizare și dietă echilibrată.
👉 Antibioticele sunt cele mai riscante?
Da. Antibioticele distrug nu doar bacteriile patogene, ci și pe cele benefice. Unele modificări pot dura ani.
👉 Ce pot face dacă am luat ani de zile medicamente pentru inimă sau reflux?
Un consult gastroenterologic și analize ale microbiomului pot evalua gradul de disbioză. Medicul poate recomanda ajustări alimentare sau terapii de refacere a florei.
👉 Există medicamente care nu afectează microbiomul?
Puține. Chiar și tratamente aparent „ușoare”, precum suplimentele cu fier sau antiacidele, pot modifica echilibrul bacteriilor intestinale.
