Din cuprinsul articolului
Afecțiunea care a șocat neurologii: Oamenii de știință vorbesc despre boala care este dezvoltată din cauza unei erori umane.
O substanță cauzează una dintre cele mai răspândite boli neurologice

Oamenii de știință au descoperit în anul 1982 care este legătura dintre un drog puternic MPTP, care ducea ulterior la dezvoltarea bolii Parkinson. Puțin mai târziu s-a descoperit că acest drog MPTP s-a dovedit a fi similar din punct de vedere chimic cu paraquat, un erbicid utilizat pe scară largă care, timp de decenii, a fost pulverizat în fermele din Statele Unite și Europa. De aici vine și concluzia cercetătorilor: boala Parkinson este dezvoltată din cauza unei erori umane, iar în Europa și SUA avem parte de o ”epidemie tăcută” a oamenilor care s-au îmbolnăvit după ani de zile de ingerat acest erbicid.
În acel an, șapte consumatori de heroină au fost internați într-un spital din California, paralizați și muți. Aveau în jur de 20 de ani, erau sănătoși – până când un drog sintetic pe care îl fabricaseră în laboratoare improvizate i-a lăsat înghețați în propriile corpuri. Medicii au descoperit rapid cauza: MPTP, un contaminant neurotoxic care a distrus o parte mică, dar esențială a creierului, substantia nigra, care controlează mișcarea.
Pacienții au dezvoltat simptome ale bolii Parkinson
Cazurile au șocat neurologii: Se credea că Parkinson este o boală a îmbătrânirii, cu origini lente și misterioase, dar o singură substanță chimică poate reproduce același rezultat devastator.
Așadar, MPTP s-a dovedit a fi similar din punct de vedere chimic cu paraquat, un erbicid utilizat pe scară largă care, timp de decenii, a fost pulverizat în fermele din Statele Unite și Europa.
Crearea unei boli provocate de om
Astăzi, la 58 de ani, Bloem conduce o clinică recunoscută la nivel mondial și o echipă de cercetare de la baza sa de la Centrul Medical al Universității Radboud din Nijmegen, un oraș medieval olandez din apropierea graniței cu Germania. Acesta tratează sute de pacienți în fiecare an, în timp ce echipa realizează studii de pionierat privind diagnosticarea precoce și prevenire.
Activitatea sa acoperă atât îngrijirea, cât și cauza – de la promovarea mișcării și a tratamentului personalizat până la tragerea unui semnal de alarmă cu privire la ceea ce ar putea declanșa boala în primul rând. Pe lângă concentrarea sa asupra exercițiilor fizice și a prevenirii, a devenit una dintre cele mai directe voci în ceea ce privește factorii de mediu ai bolii Parkinson – și ceea ce el consideră a fi un eșec tot mai mare în confruntarea cu impactul lor pe termen lung asupra creierului uman.
Afecțiunea care se răspândește ca focul
În 1817, când chirurgul englez James Parkinson a descris pentru prima dată „paralizia tremurătoare”, aceasta era considerată o curiozitate medicală – o afecțiune rară a bărbaților în vârstă.
Două secole mai târziu, boala Parkinson a crescut de peste două ori la nivel mondial în ultimii 20 de ani și se estimează că se va dubla din nou în următorii 20 de ani. Este în prezent una dintre afecțiunile neurologice cu cea mai rapidă creștere din lume, devansând accidentul vascular cerebral și scleroza multiplă. Boala cauzează moartea progresivă a neuronilor producători de dopamină și le lipsește treptat oamenilor de mișcare, vorbire și, în cele din urmă, de cunoaștere. Nu există niciun tratament.
Vârsta și predispoziția genetică joacă un rol. Însă Bloem și comunitatea neurologică în general susțin că acești doi factori nu pot explica singuri creșterea abruptă a numărului de cazuri. Într-o lucrare din 2024, scrisă împreună cu neurologul american Ray Dorsey, Bloem a scris că Parkinson este „predominant o boală de mediu” – o afecțiune determinată mai puțin de genetică și mai mult de expunerea prelungită la substanțe toxice precum poluarea aerului, potrivit stiripesurse.ro.