Din cuprinsul articolului
Un tratament banal, administrat în primele luni de viață, riscă să devină o problemă serioasă de sănătate la maturitate. Cercetători din Statele Unite avertizează că antibioticele oferite în copilărie pot afecta dezvoltarea pancreasului și pot crește semnificativ riscul de diabet.
Potrivit unui studiu publicat recent în Science, echipa de la BioFrontiers Institute (University of Colorado Boulder), condusă de biologul Jennifer Hill, a descoperit că flora microbiană din primii ani de viață influențează direct formarea celulelor beta – cele responsabile pentru producerea insulinei. Dacă acest proces este întrerupt prea devreme, consecințele se pot resimți toată viața.
O perioadă scurtă, dar decisivă
Bebelușii se nasc cu un număr redus de celule beta. La puțin timp după naștere, acestea încep să se înmulțească, dar doar pentru o perioadă limitată. Intervalul e atât de scurt, încât orice perturbare – cum ar fi un tratament cu antibiotice – poate împiedica formarea normală a acestor celule. Iar fără suficiente celule beta, organismul nu mai poate regla eficient glicemia.
În experimentele pe șoareci, echivalentul uman al vârstei de 7 până la 12 luni s-a dovedit critic. Animalele care au primit antibiotice în această etapă au dezvoltat mai puține celule beta, au produs mai puțină insulină și au prezentat tulburări metabolice în viața adultă.
„E o fereastră de timp scurtă, dar efectele ei pot dura toată viața. Asta ne-a surprins cel mai mult”, a spus Jennifer Hill într-un interviu pentru CU Boulder Today.
Nu e doar despre bacterii
Pe lângă rolul antibioticelor, studiul a scos la iveală un detaliu remarcabil: prezența unei ciuperci rare, Candida dubliniensis, în microbiomul bebelușilor sănătoși. Când a fost administrată șoarecilor predispuși genetic la diabet, rata de apariție a bolii a scăzut spectaculos – de la 90% la doar 15%.
Mai mult, ciuperca a reușit chiar să reactiveze mecanisme de regenerare a celulelor beta la animale adulte cu pancreas afectat. Cercetătorii cred că acest microorganism ar putea deveni o piesă-cheie în viitoarele terapii.
Conexiuni vechi, explicații noi
Studiile anterioare, precum cel din cadrul proiectului TEDDY (The Environmental Determinants of Diabetes in the Young), arătau deja că bebelușii născuți pe cale naturală și alăptați prezintă un risc mai mic de diabet. Acum, cercetarea condusă de Hill oferă o explicație mai clară: diversitatea microbiomului din primele luni de viață influențează modul în care se dezvoltă pancreasul.
Ce poți face, ca părinte
-
Nu administra antibiotice copilului fără recomandare medicală fermă.
-
Întreabă medicul dacă tratamentul este absolut necesar sau există alternative.
-
Dacă antibioticul e inevitabil, discută despre soluții care ar putea susține refacerea microbiomului, cum ar fi probioticele.
-
Evită automedicația și cere o a doua opinie atunci când ai dubii.
Jennifer Hill subliniază că nu cere interzicerea antibioticelor. Dar recomandă o mai mare prudență, în special în cazul copiilor sub un an. „Timpul pe care îl petreci cu un medic bine informat poate face diferența între o intervenție benefică și o decizie cu urmări pe termen lung”, spune ea.
De reținut
Deciziile aparent mărunte din copilărie pot influența sănătatea peste decenii. Antibioticele rămân o armă valoroasă împotriva infecțiilor, dar trebuie administrate cu discernământ. Studiul arată că uneori, fără să ne dăm seama, putem afecta procese esențiale din dezvoltarea corpului. O ciupercă rară, o doză de antibiotic în plus sau un tratament inutil – toate pot schimba traiectoria unei vieți.
