Din cuprinsul articolului
În timpul meselor îmbelșugate de Paște, puțini se gândesc că unele dintre preparatele tradiționale pot avea beneficii reale pentru sănătate — dacă sunt consumate cu măsură.
Unul dintre acestea este drobul, aliment cu reputație controversată, dar care, potrivit nutriționistului Eduard Adamescu, poate fi chiar benefic datorită compoziției sale bogate în verdeață.
„Drobul e bun, în ciuda faptului că se face din măruntaie. Pătrunjelul, mărarul, ceapa verde și usturoiul contribuie la echilibrarea digestiei și reduc din impactul grăsimii”, explică nutriționistul.
De ce poate fi drobul o alegere inspirată
Când vine vorba de mesele festive, problema nu este neapărat ceea ce punem în farfurie, ci cât și cum combinăm. Drobul, prin contrast cu alte preparate grele, aduce o doză semnificativă de fibre, antioxidanți și compuși antiinflamatori, datorită verdeturilor din compoziție. Iar aceste ingrediente ajută digestia, combat balonarea și oferă un aport de vitamine — mai ales în contextul unei diete bogate în proteine și grăsimi animale.
Un alt plus: drobul poate fi consumat la micul dejun, alături de două ouă fierte și o felie de cozonac. Așa cum explică nutriționistul Eduard Adamescu, „nu e nevoie să încărcăm farfuria cu tot ce avem pe masă. Două ouă, o felie subțire de drob și una de cozonac sunt suficiente pentru un început de zi festiv.”
Când masa de Paște devine o problemă
Riscurile reale apar atunci când toate preparatele se consumă în același timp, în cantități mari, acompaniate de alcool. Carnea de miel, ouăle, cozonacul și vinul — combinate necontrolat — pot declanșa indigestii severe, arsuri, balonare sau chiar pancreatită acută.
„Oamenii care au ținut post sunt cei mai expuși. După o perioadă în care stomacul s-a obișnuit cu alimente mai ușoare, un meniu plin de grăsimi și proteine poate fi un șoc pentru organism”, avertizează dr. Adamescu.
Cum ar trebui să arate o zi alimentară echilibrată de Paște
🔸 Mic dejun: două ouă, o felie de drob, o felie mică de cozonac.
🔸 Prânz: ciorbă de miel cu borș, verdeață, o porție moderată de friptură (aprox. 150 g), garnitură de legume și o salată proaspătă. Un pahar de vin este permis.
🔸 Cină: friptură rece sau brânză slabă cu salată. Fără desert.
„Ciorba e foarte bună dacă nu e grasă, iar friptura nu trebuie să depășească 150 de grame. Garnitura și salata echilibrează farfuria și reduc aportul caloric general,” spune nutriționistul.
Ce trebuie evitat complet
Fără prăjeli. Carnea preparată la tigaie reține grăsimile și generează compuși toxici care pot irita stomacul. Grătarul și cuptorul sunt opțiunile sigure, atât pentru gust, cât și pentru sănătate.
„Prăjelile cresc riscul de arsuri gastrice, dureri și balonare. Mielul la cuptor, cu usturoi și rozmarin, este o alegere mult mai inspirată”, recomandă specialistul.
Persoanele cu diabet, boli cardiovasculare sau digestive trebuie să-și mențină rutina alimentară, chiar și de sărbători. „Nu e interzis să mănânce tradițional, dar cantitățile trebuie atent dozate”, precizează Adamescu. În plus, e bine ca meniul să nu se repete identic la fiecare masă.
Ce faci după masă
O plimbare de 30 de minute poate face minuni pentru digestie. Nu accelerează doar metabolismul, ci îmbunătățește și starea de bine după un prânz copios. Evită să te așezi imediat pe canapea — corpul are nevoie să se pună în mișcare pentru a procesa mai bine mâncarea.
