Apa minerală carbogazoasă are efect alcalin și combate constipația. Dar e periculoasă pentru aceste persoane!

Apa minerală carbogazoasă are efect alcalinizant, poate calma arsurile gastrice și constipația, dar nu este pentru toată lumea. Iar la capitolul hidratare, „bulele” nu fac minuni: apa cu gaz hidratează la fel de bine ca apa plată – diferența o fac mineralele și… contextul medical.

• Hidratează la fel: apa minerală carbogazoasă nu hidratează mai bine decât apa plată. Carbonatarea (CO₂) nu scade absorbția apei.

• Efect alcalinizant în organism: deși are pH mai acid, apa carbogazoasă bogată în bicarbonat are efect de alcalinizare metabolică.

• Ajută digestia și tranzitul: stimulează golirea gastrică, poate reduce greața, indigestia și constipația.

• Nu îngrașă: CO₂ nu are calorii; senzația de sațietate poate chiar ajuta controlul porțiilor.

• Nu e pentru toți: în hipertensiune, boală renală, predispoziție la litiază renală sau în diete cu sodiu restricționat, alege apa plată cu reziduu uscat mic și conținut scăzut de sodiu.

• Sport & transpirație abundentă: o apă carbogazoasă bogată în minerale (calciu, magneziu, sodiu, bicarbonat) poate fi utilă pentru remineralizare, dacă este tolerată.

Ce spune dr. Mihaela Bilic

Medicul nutriționist Mihaela Bilic reamintește: cea mai importantă regulă este să bei apă, indiferent dacă e plată sau carbogazoasă. Diferențele reale apar la:

• CO₂ – responsabil de bule (≥ 2.500 mg/l în apa cu gaz);

• Bicarbonat (HCO₃⁻) – aproximativ 303 mg/l în apa plată vs ~1.900 mg/l în cea carbogazoasă;

• pH – în jur de 7,8 la apa plată și ~5,6 la apa carbogazoasă (atenție: pH-ul acid nu înseamnă efect acidifiant în corp; dimpotrivă, bicarbonatul tampon alcalinizează);

• Minerale totale (reziduu uscat) – aproximativ 316 mg/l în apa plată și ~1.530 mg/l în apa carbogazoasă analizată de dr. Bilic;

• Minerale-cheie (plată vs carbogazoasă):

  • Calciu: 57 vs 310 mg/l

  • Magneziu: 32 vs 114 mg/l

  • Sodiu: 2 vs 82 mg/l

Tradus în practică

• Hipertensivi, renali, litiază: mergeți pe apă plată, săracă în sodiu și cu reziduu uscat mic.

• Fără patologii: alegeți ce vă place și ce tolerați – balonarea e singurul inconvenient frecvent al excesului de apă carbogazoasă.

• E vară, transpirați mult / faceți sport intens: o apă cu reziduu uscat mai mare și conținut bun de magneziu + bicarbonat poate fi utilă pentru electroliți.

Hidratează mai bine apa minerală carbogazoasă decât cea plată?

Nu. Din punct de vedere al absorbției, organismul folosește apa indiferent dacă e sau nu carbogazoasă. Ce se schimbă este:

• Sodiu & minerale: unele ape cu gaz au mai mult sodiu și bicarbonat, ceea ce poate fi un avantaj la efort susținut/ transpirație abundentă, dar un risc pentru hipertensivi.

• Senzația de plenitudine: CO₂ poate da sațietate și balonare, deci unii oameni beau mai puțin – ceea ce poate reduce, paradoxal, aportul total de apă.

• Toleranța gastrică: dacă ai reflux, balonare, colon iritabil, apa cu gaz poate agrava simptomele.

Beneficii documentate ale apei minerale carbogazoase (dacă o tolerezi)

• Efect alcalinizant intern (prin conținutul de bicarbonat), în ciuda pH-ului acid la îmbuteliere;

• Stimulează motilitatea intestinală, utilă în constipație;

• Golire gastrică mai rapidă, reduce grețurile și indigestia;

• Aduce calciu și magneziu în cantități relevante (când apa are mineralizare înaltă);

• Poate susține rehidratarea după efort, dacă suportă organismul (electroliții contează aici, nu bulele).

Când să o eviți (sau să o limitezi)

• Hipertensiune arterială (caută ape cu sodiu <20 mg/l, de regulă plate);

• Insuficiență renală / litiază renală (medicul poate recomanda apă cu reziduu uscat mic);

• Sindrom de intestin iritabil, reflux gastroesofagian, aerofagie (gazele pot agrava simptomele);

• Sugari & formula de lapte – evitați apele cu reziduu uscat mare și conținut crescut de sodiu, calciu, magneziu (regula generală în pediatrie: apă cu mineralizare mică).

Dincolo de mituri

• „Apa carbogazoasă îngrașă” – fals. CO₂ nu are calorii.

• „Acidifică organismul” – fals. Bicarbonatul are efect de tampon alcalin.

• „Strică dinții ca sucurile acidulate” – risc mult mai mic decât la băuturile zaharoase/acidulate. Totuși, consumul constant de apă foarte acidă poate slăbi ușor smalțul, mai ales dacă există bruxism, reflux sau igienă orală precară.

• „Balonează pe toată lumea” – nu; dar dacă ai predispoziție, reducerea cantității sau alternarea cu apă plată poate rezolva.

Cum alegi apa potrivită

1. Uită-te la etichetă:

   • Sodiu (Na): <20 mg/l dacă ai hipertensiune;

   • Reziduu uscat: <500 mg/l pentru rinichi „sensibili” / copii;

   • Bicarbonat, calciu, magneziu: ok după efort, transpirație, crampe musculare.

2. Ascultă-ți corpul: ai arsuri, reflux, balonare? redu apa cu gaz.

3. Nu te crampona de un singur tip: alternează plată / carbogazoasă în funcție de context.

4. Nu aștepta senzația de sete: sete = deja ești ușor deshidratat. Țintește ~30–35 ml/kg/zi, ajustând pentru căldură și efort.

Întrebări și răspunsuri

Apa carbogazoasă deshidratează?
Nu. Nu are efect diuretic ca alcoolul sau cofeina. Hidratează la fel ca apa plată.

E mai bună după sport?
Poate fi – dacă e bogată în minerale și o tolerezi. Pentru efort intens și prelungit, o băutură cu electroliți rămâne însă standardul.

E ok în sarcină?
Da, dacă nu agravează greața, refluxul sau balonarea. Alege ape cu sodiu mic.

Poate crește tensiunea?
Nu apa în sine, ci sodiul din unele ape carbogazoase. Citește eticheta.

Poate preveni constipația?
Da, există date care arată că apa carbogazoasă bogată în bicarbonat poate stimula tranzitul.

Verdict

• Nu există „apă care hidratează mai bine”.

• Există ape mai potrivite pentru tine, în funcție de sănătate, sezon, efort și toleranță digestivă.

• Dacă ești sănătos, poți bea liniștit și apă carbogazoasă – te hidratează, alcalinizează intern și aduce minerale utile.

• Dacă ai rinichi sensibili, tensiune mare sau restricție de sodiu, alege apa plată, cu reziduu uscat mic.

• Important nu e tipul, ci constanța: bea apă înainte de a-ți fi sete.