Din cuprinsul articolului
Într-o dimineață obișnuită, o notificare cu ton ironic a apărut pe ecranul telefonului: „Salvează data – 17 aprilie 2042. Pregătește-ți petrecerea de adio”. Părea o glumă. De fapt, era predicția generată de aplicația Death Clock AI, un instrument digital care folosește inteligența artificială pentru a estima data morții unui utilizator, în funcție de obiceiuri, stil de viață și date personale.
Pentru mulți, reacția inițială este amuzamentul. Urmează însă curiozitatea.
Aplicația se bazează pe un algoritm de învățare automată alimentat cu date personale și antrenat pe peste 1.200 de studii privind longevitatea, conform informațiilor oferite de fondatorul său, Brent Franson. În timp ce majoritatea calculatoarelor de viață disponibile online – precum cele oferite de Social Security Administration sau companii de asigurări – se bazează pe doar câțiva factori (vârstă, sex, fumat, IMC), această aplicație merge mult mai departe: pune 29 de întrebări legate de somn, alimentație, activitate fizică, screeninguri medicale și obiceiuri zilnice.
După completarea chestionarului, aplicația afișează o dată estimativă a morții și enumeră cele mai probabile cauze: în cazul meu, tulburările de somn, bolile cardiovasculare și cancerul.
Aplicația care îți calculează data morții
Chiar dacă aplicația are mențiunea clară că e „doar pentru divertisment”, impactul emoțional este real. Nu te face să râzi, ci să reflectezi. Conform lui Franson, scopul nu este să ofere un verdict final, ci un impuls. „Know your date. Change your fate”, zice sloganul. Mesajul e simplu: ai ocazia să-ți modifici traseul, dacă vrei.
De exemplu, am aflat că, prin îmbunătățirea calității somnului, consumul mai mare de legume și mișcare regulată, aș putea „cumpăra” încă cinci ani de viață. Nu e o promisiune, dar e un calcul bazat pe date și modele validate științific.
Realitate sau iluzie digitală?
Arthur Caplan, bioetician la NYU, avertizează însă că longevitatea nu depinde doar de factori controlabili. Genetica, venitul părinților, nivelul educațional sau calitatea mediului în care trăim influențează durata vieții într-un mod pe care aplicațiile nu îl pot cuantifica precis. Caplan spune că mare parte din viața noastră este decisă de contextul social și economic. Death Clock AI nu ține cont de aceste aspecte, pentru că se concentrează doar pe ce putem modifica.
Totuși, pentru unii, faptul că îți vezi data probabilă a morții are un efect motivațional puternic. Nu e vorba doar de cât trăiești, ci de cum.
Beneficii ascunse sau riscuri subtile?
Dincolo de introspecție, aplicația ridică și semne de întrebare. După ce îți oferă rezultatul, te invită să încerci Longevity Plan, un abonament anual de 39 de dolari, care presupune încărcarea mai multor date personale pentru recomandări personalizate. Problema? Politica de confidențialitate menționează posibilitatea partajării datelor cu parteneri comerciali, agenții de marketing sau brokeri de date. Iar în caz de fuziune sau faliment, informațiile tale pot ajunge în mâinile altora.
Franson susține că firma nu vinde date și se bazează pe modelul de business cu abonamente. Dar citind printre rânduri, este clar că datele utilizatorilor pot fi monedă de schimb într-un viitor apropiat.
Ce spun specialiștii?
Ryan Zabrowski, planificator financiar, vede în aplicație o unealtă interesantă pentru pregătirea financiară a pensionării. Estimarea duratei de viață poate ajuta în luarea unor decizii legate de economii, investiții și buget. Dar, dacă predicția este prea optimistă sau prea pesimistă, riscurile financiare pot deveni serioase.
În același timp, pentru cineva deja anxios în privința sănătății sau a viitorului, un astfel de verdict poate avea un impact psihologic deloc neglijabil.
Am testat ulterior și calculatorul oficial al Social Security Administration. Rezultatul? Aproape identic: încă 17 ani de trăit. Coincidență sau confirmare? Cine știe. Adevărul e că nicio aplicație nu îți poate spune cu exactitate când vei muri. Dar poate că nu despre asta este vorba.
Un „save the date” ironic poate deveni un pretext excelent pentru un stil de viață mai conștient. Iar dacă un algoritm ne poate face să dormim mai bine, să renunțăm la zahăr sau să ne sunăm medicul pentru un control, atunci poate merită cei 10 minute de curiozitate.
Până la urmă, poate că nu vrem să știm când murim. Dar nu strică să știm cum trăim.
