Din cuprinsul articolului
Atenție la această boală gravă. Potrivit medicilor, nu provoacă semne și simptome în stadiile incipiente, dar care pot duce la complicații severe în lipsa tratamentului adecvat.
Spre exemplu, un anevrism de aortă poate fi diagnosticat precoce printr-o ecografie abdominală, efectuată de rutină, în cabinetul medicului.
Anevrismul aortic
Ce este anevrismul aortic? Este o dilatare apărută la nivelul arterei aorte, cea mai mare arteră din organism. De cele mai multe ori, această dilatare apare în segmentul abdominal al arterei, provocând un anevrism de aortă abdominală. Cauza principală este ateroscleroza, un proces inflamator, care duce la acumularea unor depozite de colesterol în vasele de sânge, provocând rigidizarea peretelui arterial, care își pierde astfel elasticitatea.
Simptomele apar de obicei doar în stadiile avansate
Simptomele apar de obicei doar în stadiile avansate, când anevrismul este de mari dimensiuni, și pot include durere abdominală sau de spate, umflarea abdomenului și senzație de pulsație în zona ombilicului la fiecare bătaie a inimii.
Boala poate provoca o hemoragie internă severă
În lipsa tratamentului, anevrismul de aortă abdominală se poate rupe, provocând o hemoragie internă severă. Din fericire, afecțiunea poate fi descoperită din timp, prin investigații imagistice, iar tratamentul, atunci când este necesar, poate fi realizat minim invaziv, printr-o procedură endovasculară. Este important ca pacientul să aleagă un centru medical specializat, unde să aibă acces la mai multe opțiuni de tratament.
În cazul unei dilatări de mici dimensiuni, medicul poate recomanda un tratamentul medicamentos pentru afecțiunile asociate, precum hipertensiune arterială sau nivel crescut de colesterol în sânge, și monitorizarea anevrismului. Atunci când anevrismul este mai mare și există un risc crescut de complicații, poate fi necesar tratament printr-o procedură minim invazivă – EVAR – repararea endovasculară a anevrismului de aortă abdominală.
EVAR este o procedură de cardiologie intervențională, realizată prin abord endovascular la nivelul ambelor artere femurale comune, după efectuarea unei arteriografii. Medicul introduce catetere pe care le deplasează până la nivelul zonei dilatate, unde fixează o endoproteză specială, care se extinde și susține peretele aortic, prevenind extinderea sau ruperea anevrismului. Fiind o procedură minim invazivă, riscul de complicații este redus în comparație cu o intervenție chirurgicală clasică, iar pacientul se recuperează mai repede.
