Din cuprinsul articolului
CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând două articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
După ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale, declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor.
Decizia adoptată de CCR
Decizia adoptată în ceea ce privește ascunderea averilor soților și copiilor a fost luată în unanimitate de CCR.
- Art. 3 alin. (2) a fost declarat constituțional doar dacă nu obligă declararea veniturilor soțului/soției și copiilor majori aflați în întreținere.
- Art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6) au fost declarate neconstituționale. Acestea vizau publicarea online a declarațiilor de avere și interese pe site-ul instituției angajatoare și al Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Curtea a argumentat că, deși transparența este un scop legitim, publicarea online a acestor date încalcă dreptul la viață privată. Depunerea lor la ANI este considerată suficientă, potrivit Adevărul.
Redăm mai jos motivarea deciziei:
„În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere.
În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private”, potrivit unui comunicat CCR.
