Din cuprinsul articolului
O analiză de sânge (sau un set de analize uzuale) poate semnala din timp afecțiuni serioase — diabet, boală cronică de rinichi, boli de ficat, tulburări tiroidiene, dislipidemie — precum și infecții sau deficiențe nutriționale. Testarea de rutină nu înseamnă a analiza tot, oricând, ci a alege țintit, în funcție de vârstă și risc.
„Analizele de sânge fac o evaluare generală a stării de sănătate și au ca scop identificarea riscurilor sau semnelor incipiente ale unor afecțiuni. Astfel, se pot descoperi modificări subtile în organism înainte ca acestea să se transforme în boli manifeste,” a explicat, pentru Doctorul Zilei, dr. Kamuran Kaya, specialist în medicină internă.
Afecțiuni grave pe care le pot semnala analizele uzuale
1) Diabetul zaharat (și prediabetul)
-
Ce se testează: glicemie à jeun, HbA1c (media glicemiilor pe ~3 luni).
-
De ce contează: diabetul netratat crește riscul de infarct, AVC, insuficiență renală și orbire.
-
Cui i se recomandă screeningul: specialiștii americani recomandă testarea pentru prediabet și diabet de tip 2 la adulți de 35–70 de ani cu exces ponderal/obezitate.
2) Boala cronică de rinichi (BCR)
-
Ce se testează: creatinină serică + eGFR (estimarea filtrării renale) și albumină în urină.
-
De ce contează: BCR evoluează tăcut; depistarea precoce încetinește declinul renal.
„Patologia bolii cronice de rinichi este silențioasă în stadiile sale incipiente. Diagnosticarea corectă și timpurie este esențială pentru ca pacienții să nu ajungă să fie dependenți de dializă sau de transplantul de rinichi. Dacă știm din timp cu ce ne confruntăm, putem preveni complicațiile și întârzia evoluția bolii. Facem un apel către persoanele care sunt diagnosticate cu diabet zaharat, hipertensiune, alte afecțiuni cardiovasculare, să meargă la medicul de familie pentru a-și evalua sănătatea rinichilor, prin intermediul a două analize simple: estimarea ratei de filtrare glomerulară și raportul albumină-creatinină urinară. “, a explicat Prof. Univ. Dr. Ina Kacso, Președintele Societății Române de Nefrologie.
3) Bolile de ficat
-
Ce se testează: „probe de ficat” (ALT, AST, GGT), bilirubină, fosfatază alcalină.
-
De ce contează: pot indica steatoză, hepatite virale sau leziuni toxice/medicamentoase.
-
Ce spun ghidurile: testele evaluează funcția hepatică și orientază diagnosticul, dar nu pun singure diagnosticul etiologic.
„Cele mai frecvente teste utilizate pentru a cuantifica injuria hepatică sunt reprezentate de către transaminaze AST/TGO și ALT/TGP, fosfataza alcalină, gamaGT, 5’nucleotidaza, LDH, la care se pot adăuga cele de funcție biliară, complementare, BD (bilirubina directă) și BT (bilirubina totală), precum și cele care cuantifică alterarea capacității de sinteză a ficatului – albumina și timpul de protrombină, a detaliat dr. Alexandra Vlad, medic specialist gastroenterolog, pentru Doctorul Zilei.
4) Dislipidemia (colesterol/trigliceride)
-
Ce se testează: profil lipidic (colesterol total, LDL, HDL, TG).
-
Cât de des:
-
Adulții sănătoși, fără factori de risc: o verificare o dată la 4–6 ani, începând cu vârsta de 20 de ani.
-
După 40 de ani: medicii recomandă analize mai dese (de regulă anual), pentru că riscul de boli cardiovasculare crește odată cu vârsta.
-
Persoanele cu factori de risc (hipertensiune, diabet, obezitate, fumat, istoric familial de boli cardiovasculare): controlul se face mai frecvent, adesea o dată pe an sau chiar la 6 luni, în funcție de indicația medicului.
-
Cei aflați sub tratament pentru colesterol crescut (statine sau alte medicamente): analizele se recomandă la 3–6 luni după începerea tratamentului, apoi periodic, pentru monitorizarea eficienței și a eventualelor efecte secundare.
-
Copii și adolescenți: testarea se face de obicei o dată între 9–11 ani și din nou între 17–21 ani; mai devreme și mai des dacă există istoric familial de colesterol crescut sau boli cardiovasculare precoce.
-
5) Tulburările tiroidiene
-
Ce se testează: TSH (± FT4).
-
Important: pentru adulții asimptomatici nu există dovadă suficientă care să justifice screeningul de rutină.
„Tiroida este una dintre glandele endocrine cele mai importante ale organismului, aproape toate țesuturile au receptori pentru hormonii tiroidieni, prin urmare viața nu ar fi posibilă în lipsa acestora”, a explicat medicul endocrinolog Adina Ghemigian, pentru Doctorul Zilei.
6) Anemia și deficiențele nutriționale
-
Ce se testează: hemoleucograma completă (CBC/FBC), feritină, B12, folat.
-
De ce contează: oboseala, palpitațiile sau amețelile pot ascunde anemie feriprivă ori alte hemopatii.
CBC este folosit frecvent la controlul de rutină și pentru a ajuta la diagnosticarea infecțiilor, anemiei, tulburărilor autoimune sau a cancerelor de sânge.
7) Infecții transmisibile (testări țintite)
-
Hepatita B:
„Toți adulții ar trebui să fie testați cel puțin o dată în viață pentru hepatita B (panou triplu).” — Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
-
Hepatita C:
Se recomandă o testare HCV pentru toți adulții (≥18 ani) cel puțin o dată.
-
HIV:
Specialiștii recomandă cel puțin o testare HIV pentru toți cei 13–64 de ani.
Despre cancer și analizele de sânge: ce pot și ce nu pot face
-
Realitatea de acum: markerii tumorali nu sunt teste de screening pentru populația generală din cauza specificității/sensibilității limitate.
-
Teste noi (MCED/liquid biopsy): în studii clinice pot depista „semnale” pentru zeci de tipuri de cancer, dar nu înlocuiesc programele existente (mamografie, Pap/HPV, colonoscopie, LDCT).
„MCED nu înlocuiesc screeningurile actuale; ar putea să le completeze pe viitor.” — American Cancer Society, 2025.
Când merită să-ți faci analize de sânge (fără să exagerezi)
Nu există un „pachet universal” valabil pentru toți. Intervalele de mai jos sunt orientative, pentru adulți aparent sănătoși; frecvența crește dacă ai simptome, boli cronice sau factori de risc:
-
Profil lipidic: la 4–6 ani; mai des dacă ai risc cardiovascular.
-
Glicemie/HbA1c (screening): între 35–70 de ani, dacă ai suprapondere/obezitate; mai devreme dacă ești la risc.
-
Funcția renală (creatinină/eGFR) + albumină urinară: anual la persoane cu hipertensiune, diabet sau istoric familial; ocazional, ca linie de bază în absența riscurilor.
-
Probele hepatice: la indicația medicului (medicamente hepatotoxice, consum cronic de alcool, steatoză, hepatite).
-
TSH: nu de rutină la asimptomatici; se face dacă ai simptome/riscuri (noduli, istoric tiroidian, sarcină etc.).
-
Hepatita B/C și HIV: cel puțin o dată în viață (HBV/HCV) respectiv o dată între 13–64 ani (HIV); repetat dacă ai expuneri.
-
CBC (hemoleucogramă): când ai simptome (oboseală marcată, paloare, infecții frecvente, sângerări) sau pentru monitorizarea unor afecțiuni/medicații.
„Checklist” practic pentru discuția cu medicul de familie
-
Vârsta & risc: cere să ți se estimeze riscul cardiovascular (scor pe 10 ani) și să primești o listă de analize utile pentru tine, nu „standard pentru toți”.
-
Istoric și simptome: menționează medicații, suplimente, alcool, fumat, istoric familial.
-
Plan pe 12 luni: notează ce teste refaci și când (de ex., lipidele la 1 an dacă au fost mari).
-
Nu te baza doar pe cifre: rezultatele se interpretează în context clinic; aceiași indicatori pot însemna lucruri diferite în funcție de vârstă, sex, sarcină, altă boală etc.
Întrebări rapide
O simplă analiză de sânge „depistează cancerul”?
Nu, cu excepții punctuale (de ex., PSA la bărbați după consiliere). Markerii tumorali nu sunt destinați screeningului; testele MCED sunt în dezvoltare și nu înlocuiesc programele de screening consacrate, potrivit American Cancer Society
Pot face „profil complet” anual, chiar dacă sunt sănătos?
E mai util (și sigur) un screening ghidat de risc decât baterii largi de analize fără indicație. Exemple: lipide la 4–6 ani, diabet la 35–70 ani cu exces ponderal, testări HBV/HCV/HIV cel puțin o dată.
Cât de „simplă” e hemoleucograma și ce arată?
Este un test de bază care numără celulele sanguine și ajută la depistarea anemiei, infecțiilor sau a cancerelor de sânge — util, dar nu diagnostică singur o boală; poate solicita teste suplimentare.
Mesaj de reținut
Analizele de sânge sunt instrumente de mare valoare dacă sunt bine alese și interpretate corect. Începe cu medicul de familie sau un medic internist pentru a decide ce și când testezi — pe scurt, mai mult țintit, mai puțin la întâmplare. Un test de sânge te poate ajuta să-ți verifici starea de sănătate, să monitorizezi o afecțiune și să vezi dacă tratamentul funcționează.
