Din cuprinsul articolului
De la 1 august 2025, pensionarii care primesc pensii de peste 3.000 de lei pe lună vor vedea o sumă mai mică în cont. Statul reintroduce contribuția la sănătate (CASS), într-un procent de 10%, aplicat doar sumei care depășește plafonul de 3.000 de lei.
Măsura, confirmată de premierul Ilie Bolojan, vine într-un context economic tensionat și vizează peste 1,9 milioane de pensionari, potrivit datelor guvernamentale obținute de HotNews.ro.
Cine plătește, cine scapă
Pensionarii cu venituri de până la 3.000 lei nu vor fi afectați de această modificare. Cei care trec de acest prag vor plăti 10% doar pentru diferența dintre pensia brută și pragul de 3.000 lei.
Măsura seamănă cu o inițiativă aplicată în 2022, când contribuția se calcula de la 4.000 lei în sus. Aceasta a fost însă anulată de Curtea Constituțională, iar sumele deja încasate au fost returnate pensionarilor. De data aceasta, Guvernul susține că a găsit o formulă care să respecte cerințele legale.
Cât se pierde, în funcție de pensie
Guvernul nu a prezentat o simulare oficială, dar calculele sunt simple:
-
Pensie de 3.100 lei → baza de impozitare: 100 lei → CASS: 10 lei → pensia netă: 3.090 lei
-
Pensie de 3.600 lei → baza: 600 lei → CASS: 60 lei → net: 3.540 lei
-
Pensie de 5.000 lei → baza: 2.000 lei → CASS: 200 lei → net: 4.800 lei
-
Pensie de 6.000 lei → baza: 3.000 lei → CASS: 300 lei → net: 5.700 lei
-
Pensie de 8.000 lei → baza: 5.000 lei → CASS: 500 lei → net: 7.500 lei
Pentru cei cu pensii apropiate de plafon, impactul rămâne minim. Însă pensionarii din sistemele speciale, cum sunt cei din justiție sau armată, care au pensii de peste 10.000–20.000 de lei, vor pierde lunar sume de ordinul sutelor sau chiar miilor de lei.
Câți pensionari vor fi afectați
Potrivit ZF, din cele peste 4,6 milioane de pensii plătite în România:
-
Peste 2,7 milioane rămân sub pragul de 3.000 lei (după recalculare)
-
Aproximativ 1,9 milioane vor plăti CASS, având pensii peste 3.000 lei
-
500.000 dintre aceștia depășesc 4.000 lei
-
Cei mai mulți sunt pensionari MAPN, MAI, magistrați, primari, parlamentari și cadre superioare din administrație.
Potrivit bugetelor MAI și MApN, pensia medie în aceste categorii este de aproximativ 6.000 lei. În cazul magistraților, pensiile medii trec de 20.000 lei lunar, ceea ce înseamnă un minus de peste 1.700 lei lunar doar din CASS.
Premierul anunță și înghețarea pensiilor în 2026
Tot în anunțul făcut la începutul lunii iulie, premierul Ilie Bolojan a confirmat că în 2026 nu vor exista majorări de pensii. Guvernul invocă deficitul bugetar și efortul fiscal generat de recalcularea aplicată în 2024–2025.
Aceasta este prima oară în ultimii ani când executivul anunță o înghețare anticipată a pensiilor, încă din vara anului precedent. Decizia poate afecta puterea de cumpărare a pensionarilor, mai ales în condițiile în care inflația rămâne la cote ridicate.
Ce spun specialiștii
Cristina S., expert fiscal și consultant în politici publice, afirmă că această măsură „are o componentă de echitate, dar afectează în mod real veniturile unor categorii de pensionari, inclusiv pe cei care au muncit zeci de ani în sistemul public”.
„În mod logic, ar fi fost nevoie de o formulă progresivă, nu de un prag fix. Cei cu 3.100 lei sunt impozitați aproape la fel ca cei cu 8.000 lei. Practic, o măsură gândită să taxeze pensiile foarte mari lovește și în clasa mijlocie a pensionarilor”, spune ea pentru Ziarul Financiar.
De reținut
Pensionarii cu venituri peste 3.000 de lei vor începe să piardă bani de la 1 august. Suma nu pare mare pentru pensiile ușor peste plafon, dar devine semnificativă la pensiile mai mari.
Este pentru prima oară când Guvernul Bolojan introduce un plafon impozabil nou, în contextul în care promisiunile legate de „pensiile corecte” rămân pe hârtie. Iar pentru anul viitor, pensionarii nici măcar nu mai au perspectiva unei indexări.
Pentru cei care au pensii mari, impactul CASS poate însemna și pierderi de peste 6.000 lei anual.
