Din cuprinsul articolului
Creatina, unul dintre cele mai folosite suplimente din lume, iese definitiv din zona fitnessului. După decenii în care a fost asociată aproape exclusiv cu performanța sportivă, cercetările recente arată clar că beneficiile ei se extind dincolo de mușchi, cu efecte măsurabile asupra funcției cerebrale și sănătății cardiovasculare.
O serie de analize ample și studii de laborator i-au determinat pe oameni de știință să vorbească, fără rezerve, despre un supliment cu valoare medicală reală.
Ce face creatina în organism, dincolo de mușchi
Creatina este implicată direct în producerea rapidă de energie la nivel celular. Practic, funcționează ca un sistem de rezervă care ajută celulele să refacă ATP-ul, molecula energetică de bază, în momentele de stres metabolic intens. Nu este vorba doar de efort fizic, ci și de lipsă de somn, boală, inflamație sau îmbătrânire.
„Când organismul este supus stresului, creatinfosfatul devine esențial pentru menținerea energiei celulare. De aici apar efectele protectoare, nu doar cele legate de performanță”, explică Richard Kreider, profesor și director al laboratorului de nutriție sportivă de la Texas A&M University, unul dintre cei mai citați cercetători din lume în domeniul creatinei.
O analiză coordonată de echipa sa, care a trecut în revistă sute de studii clinice controlate, nu a identificat diferențe relevante de efecte adverse între persoanele care au luat creatină și cele care au primit placebo.
De ce temerile legate de siguranță nu se confirmă
Mituri precum afectarea rinichilor, crampele musculare sau retenția periculoasă de apă nu sunt susținute de datele clinice. Dimpotrivă, unele studii arată că hidratarea celulară îmbunătățită asociată creatinei poate reduce riscul de crampe în anumite contexte.
Un alt argument important este cel al dozelor reale. Organismul produce natural aproximativ un gram de creatină pe zi. Necesarul optim este estimat între două și patru grame zilnic, în funcție de masa musculară și nivelul de activitate. Din alimentație, acest prag este greu de atins fără un aport mare de carne sau pește, ceea ce explică popularitatea suplimentelor, mai ales în rândul vegetarienilor și veganilor.
Rolul creatinei în funcția cerebrală
Interesul major al comunității științifice s-a mutat în ultimii ani spre creier, un organ cu un consum energetic constant și ridicat. Aici, creatina nu doar susține energia neuronală, ci influențează și echilibrul neurotransmițătorilor, inclusiv al GABA, un mediator esențial pentru stabilitatea rețelelor neuronale.
„Creatina este crucială pentru celulele cu consum energetic mare, nu doar din mușchi, ci și din creier și inimă”, spune Chin-Yi Chen, cercetător la Virginia Tech, implicat într-un proiect care explorează livrarea direcționată a creatinei către țesutul cerebral.
Numeroase studii asociază nivelurile adecvate de creatină cu memorie mai bună, capacitate crescută de învățare și protecție neuronală, inclusiv în contexte precum epilepsia sau îmbătrânirea cerebrală.
Bariera hemato-encefalică și provocarea livrării către creier
Un aspect esențial este bariera hemato-encefalică, mecanismul care protejează creierul de toxine, dar care limitează și accesul unor substanțe benefice. Cercetările recente explorează metode precum ultrasunetele focalizate, capabile să creeze temporar „ferestre” sigure prin care creatina să ajungă direct în zonele cerebrale unde este necesară.
Aceste direcții de cercetare au implicații importante pentru tulburările de deficit de creatină, dar și pentru afecțiuni neurologice mai largi, unde metabolismul energetic este afectat.
Ce spun organizațiile științifice internaționale
Poziția comunității științifice este tot mai fermă. Membri ai International Society of Sports Nutrition au cerut public factorilor de decizie să nu restricționeze accesul la creatină, subliniind că nu există dovezi solide privind efecte negative atunci când este utilizată corect.
„Creatina este sigură și importantă pentru toată lumea, nu doar pentru sportivi”, afirmă Kreider, rezumând schimbarea de paradigmă din ultimii ani.
De la supliment sportiv la instrument cu potențial medical
Discuția despre creatină a trecut clar de la „funcționează sau nu” la „cum și unde poate fi folosită cel mai eficient”. Beneficiile asupra inimii, prin susținerea metabolismului energetic cardiac, și asupra creierului, prin stabilizarea funcției neuronale, deschid un capitol nou.
Pentru prima dată, creatina nu mai este privită ca un ajutor de nișă, ci ca un supliment cu impact sistemic, susținut de date solide. Iar direcția actuală a cercetării sugerează că abia acum începem să înțelegem pe deplin ce poate face pentru sănătatea pe termen lung.
